Ca un prin aspect introductiv, dorim să conturăm un context în ceea ce privește sistemul de garanție-returnare, precizând totodată și cadrul normativ. Astfel, sistemul de returnare-garanție este reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 1074/2021 și are drept scop implementarea pe teritoriul României a unui întreg sistem ce presupune, în esență, plata unei garanții de către consumator în momentul în care achiziționează de la comercianți produse care au ambalaje primare nereutilizabile, garanția respectivă urmând a fi restuită ulterior.
Sistemul de garanție-returnare își propune să încurajeze returnarea ambalajelor de băuturi de unică folosință pentru a fi reciclate, contribuind în acest fel la creșterea cantității și a calității materialelor colectate pentru reciclare. Producătorii de băuturi, prin intermediul administratorului SGR, sunt obligații să realizeze obiective minime anuale de returnare a ambalajelor SGR, primul pas pentru atingerea acest ținte fiind înregistrarea în sistem și încheierea contracului cu ReturRO Sistem Garanție-Returnare S.A.
Implementarea sistemului de garanție-returnare în România vizează integrarea acesteia din urmă în tendințele europene, având în vedere că majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au implementat deja acest sistem.
Scopul acestui sistem este de a colecta din piață și de a introduce ambalajele într-o economie circulară ajutând România să atingă țintele naționale de colectare și reciclare stabilite la nivel european. Acestea cer ca până în anul 2025 să se colecteze 77% din PET-urile puse pe piață, iar până în anul 2029 – 90%.
Un ultim aspect de precizat aici, îl reprezintă faptul că o dată implementat acest sistem al garanției-returnare va fi obligatoriu pentru producători și comercianți, iar tratarea acestuia ca fiind facultativ va atrage amenzi considerabile.
Ce presupune în realitate acest sistem atât pentru comercianți și producători cât și pentru consumatori urmează să prezentăm în continuare.
Sistemul de garanție-returnare reprezintă în realitate un circuit pe care ambalajele din sticlă, plastic sau metal cu volume cuprinse între 0,1 litri și 3 litri inclusiv, urmează să îl parcurgă. Astfel, în momentul în care consumatorii vor cumpara produse cu ambalaje confecționate din materialele în cauză vor plăti o garanție în valoare de 0,50 lei. Ulterior, se vor întoarce cu ambalajul la punctul de colectare pus la dispoziție de către comercianți, unde vor primi înapoi garanția.
Producătorii, la rândul lor, vor trebui să achite un tarif de administrare al SGR, care va fi calculat în funcție de material, greutate, volum și cantitate.
În acord cu prevederile normative, vor exista obligații privind implementarea SGR în special în sarcina producătorilor și a comercianților, dar nici consumatorii nu vor fi scutiți.
Astfel, producătorii și comercianții sunt obligați să se înregistreze în SGR prin intermediul unei notificări speciale, să se înregistreze într-o bază de date și nu în ultimul rând să încheie contracte de prestări servicii cu administratorul SGR. În caz contrar, comercianții nu vor mai putea comercializa produse din materialele în cauză de la producătorii neînregistrați în SGR sau de la distribuitorii acestora. Producătorii care introduc pe piața națională produse ambalate în ambalajele în cauză aveau obligația să se înregistreze în baza de date gestionată de către administratorul SGR până la data de 28 februarie 2023.
Așadar, neimplementarea SGR de către producători va atrage după sine, pe lângă aspectele de ordin contravențional și o așa-zisă izolare comercială, din moment ce nu vor mai putea vinde comercianților produse de acest tip.
Producătorii și comercianții sunt cei care trebuie să pună la dispoziția consumatorilor un punct de colectare al ambalajelor în cauză. De asemenea, tot ei vor fi cei care se vor ocupa de plata garanției către aceștia din urmă. Garanția urmează a fi restituită către consumator în numerar, prin voucher sau prin intermediul unui transfer bancar.
În ceea ce îi privește pe consumatori, aceștia sunt obligați să acorde o atenție sporită în ceea ce privește condițiile de returnare, întrucât nerespectarea acestora dă dreptul producătorilor/comercianților să nu restituie garanția.
Esențial în acest context este faptul că ambalajele ce urmează să facă parte din SGR trebuie să poarte un simbol reprezentativ și un cod de bare pe eticheta produsului, acest aspect fiind obligatoriu pentru restituirea garanției către consumatori.
De asemenea, eticheta trebuie să fie intactă, ambalajele curate și dopul pus. Nu se va restitui garanția dacă ambalajele sunt degradate astfel încât nu se poate stabili apartenența lor la SGR respectiv dacă nu sunt golite în întregime. Termenul pentru returnare este de 24 de luni de la introducerea pe piață a produselor în cauză de către comercianți.
Un aspect pe care îl considerăm important și deopotrivă favorabil este faptul că comercianții au obligația de a accepta ambalajele SGR care urmează a fi returnate de către consumatori indiferent de locul achiziționării acestora și fără prezentarea bonului fiscal. Acest aspect apare ca fiind benefic întrucât facilitează returnarea ambalajelor, scutind consumatorii de păstrarea bonurilor fiscale pentru fiecare produs în parte.
Începând cu data de 30 noiembrie 2023 SGR va fi obligatoriu tuturor producătorilor și comercianților, aplicându-se atât produselor fabricate pe teritoriul României cât și produselor importate sau achiziționate intracomunitar, în condiții nediscriminatorii. Introducerea pe piață a produselor ambalate în ambalaje din sticlă, metal sau plastic va fi interzisă dacă producătorii acestora nu sunt înregistrați în SGR.
Textele legale prevăd și excepții în ceea ce privește aplicarea SGR. Astfel, sistemul de returnare-garanție nu se aplică produselor exportate, comercializate în magazine de tip duty-free și celor care se comercializează în mijloacele de transport internațional. De asemenea, comercianții care fac disponibile pe piața națională produse ambalate în ambalaje SGR exclusiv prin intermediul unei platforme online nu au obligația de a organiza puncte de returnare. Mai mult decât atât, comercianții din sectorul HoReCa nu au obligația de a organiza puncte de returnare și nu li se va plăti de către administratorul SGR tariful de gestionare.
În cazul în care producătorii și consumatorii nu se conformează și nu implementează SGR, această faptă constituie contravenție și se sancționează cu amendă. De asemenea, pe lângă sancțiunea amenzii contravenționale, se poate aplica și sancțiunea complementară a suspendării temporare a activității operatorului economic până la implementarea sistemului de returnare-garanție. Un aspect foarte important, dacă un operator economic întrunește simultan calitatea de producător și comerciant, acesta va fi ținut de obligațiile instituite de prevederile legale în sarcina ambelor categorii de operatori economici.
Privit prin prisma avantajelor și dezavantajelor, sistemul de returnare-garanție pare, cel puțin la nivel teoric, că este predominant avantajos. Astfel, acesta va contribui la protejarea mediului înconjurător fiind un instrument care poate crește țintele de colectare a deșeurilor de ambalaje și băuturi și poate ajuta România să atingă obiectivele noilor reglementări europene. Sistemele de garanție-returnare joacă un rol vital și în ceea ce privește combaterea poluării, oferind un stimulent financiar consumatorilor de a returna ambalajele post consum pentru a putea fi ulterior reciclate.
Dezavantajul nu este reprezentat neapărat de costuri cum am fi tentați să credem ci de birocrația stufoasă și efortul administrativ pe care îl presupune implementarea sistemului de returnare-garanție. Probabil acesta este și motivul pentru care implementarea SGR se încearcă deja de câțiva ani însă fără succes.
În concluzie, demersul privind sistemul de returnare-garanție este unul lăudabil, dar care presupune un efort administrativ important pentru companiile afectate, astfel că acestea trebuie să își pregătească cu atenție documentaația necesară și să analizeze cu grijă impactul financiar și fiscal al întregii proceduri.
Acest articol a fost pregătit, pentru blogul societății civile de avocați Costaș, Negru & Asociații, de av. Loredana Maria Feier din Baroul Cluj.
Costaș, Negru & Asociații este o societate civilă de avocați cu birouri în Cluj-Napoca, București și Arad, care oferă asistență, reprezentare juridică și consultanță în mai multe arii de practică prin intermediul unei echipe compuse din 16 avocați și consultanți. Detaliile privind serviciile juridice și componența echipei pot fi găsite pe pagina web https://www.costas-negru.ro. Toate drepturile pentru materialele publicate pe pagina web a societății și prin intermediul rețelelor sociale aparțin Costaș, Negru & Asociații, reproducerea acestora fiind permisă doar în scop de informare și cu citarea corectă și completă a sursei.
