În contextul geo-politic actual, cetățenia statelor membre UE a devenit mai dezirabilă în ochii străinilor. Mai mult decât înainte, atunci când avantajul urmărit era acela de a-și asigura un drum liber în interiorul spațiului european, prin deținerea unui pașaport european, fără a mai fi necesară obținerea vizelor de intrare în fiecare astfel de stat membru, avantajele care atrag la acest moment sunt cele de ordin social și fiscal.
Pe fondul unei migrații în continuă creștere și a unei tendințe de relocare accentuată în ultimele luni, România a devenit o destinație de imigrație căutată, atât datorită condițiilor de viață dar și pentru tratamentul fiscal practicat.
Astfel, în practică recentă a Costaș, Negru & Asociații am întâlnit o serie de situații diferite cu privire la statusul cetățeniei române și procedurile adecvate de urmat pentru fiecare situație în parte.
Preliminar, arătăm faptul că cetățenia română se dobândește în trei moduri, prin naștere, prin adopție sau la cerere.
O primă chestiune pe care dorim să o învederăm, este faptul că o parte semnificativă din cei care doresc să imigreze în România, au cel puțin o legătură cu aceasta, spre exemplu: fie au părinți sau ascendenți de origine română, fie s-au născut în România și au emigrat la scurt timp.
Cetățenia română se dobândește prin naștere în următoarele cazuri:
- Celui născut în România din unul sau ambii părinți români;
- Celui născut în străinătate din unul sau ambii părinți români.
Având în vedere aplicarea principiului ius sangvinis și faptul că se consideră că acea persoană deja are cetățenia română, nu se va urma procedura de dobândire sau redobândire a cetățeniei române în fața Autorității Naționale pentru Cetățenie, ci se va urma o altă procedură în funcție de caz.
Astfel, pentru cel născut în România din unul sau ambii părinți români, se va putea aplica direct pentru emiterea unui pașaport sau a unui act de identitate românesc, în baza certificatului de naștere românesc. În vederea obținerii unui pașaport românesc, procedură care durează un termen de maxim 30 de zile, persoana interesată va putea aplica atât în România, cât și la Consulatele României din statul de domiciliu (termenul fiind în acest caz de maxim 60 de zile), iar prezenta personală este obligatorie.
Pentru cel născut în străinătate din unul sau doi părinți români, se va parcurge o procedură simplificată, rapidă, în fața unei autorități locale, respectiv procedura de transcriere a certificatului de naștere străin. În urma acestei proceduri, care durează maxim 60 de zile, se va obține un certificat românesc, care atestă cetățenia româna a acelei persoane. Prezența personală în acest caz nu este obligatorie, putând fi dusă la îndeplinire printr-un avocat.
O a doua situație des întâlnită, este cea a persoanelor care doresc obținerea cetățeniei române în temeiul faptului că au ascendenți de origine română, care fie au cetățenia română, fie au avut-o la momentul nașterii lor, și au pierdut-o ulterior, fie prin renunțare sau retragere.
În aceste cazuri, se va urma aceeași procedură, respectiv de obținere a cetățeniei române la cerere. Procedura se desfășoară în fața Autorității Naționale pentru Cetățenie, durează în jur de 12 luni de la data depunerii cererii complete, și se finalizează cu depunerea jurământului de credință față de România. Depunerea dosarului și a jurământului necesită prezența personală a solicitanților.
Pe lângă cererea de acordare a cetățeniei române, se vor depune toate documentele care atestă identitatea solicitantului și a ascendenților, precum și documentele în dovedirea relațiilor de rudenie, majoritatea documentelor emise de alte state urmând a fi depuse în formă tradusă și legalizată, purtând apostila autorității emitente.
O situație de asemenea prezentă în multiple cazuri este cea a foștilor cetățeni români, respectiv:
- persoanele care au emigrat din România în timpul comunismului și au fost obligați să renunțe la cetățenia română;
- situația foștilor cetățeni români din „Cadrilater”.
Termenul de „Cadrilater” reprezintă denumirea românească a părții de sud a Dobrogei, mărginită de Dunăre la nord vest, râurile Beli Lom și Kamchiya la sud și Marea Neagră la est, ce în perioada 10 august 1913 – 7 septembrie 1940 a fost în granițele României – în prezent, acest teritoriu este în componența Bulgariei. Prin urmare, persoanele care s-au născut sau au locuit în „Cadrilater” în perioada 10 august 1913 – 7 septembrie 1940 au fost cetățeni români.
Toate aceste persoane vor putea solicita redobândirea cetățeniei române.
La fel ca în cazul anterior, procedura se desfășoară în fața Autorității Naționale pentru Cetățenie, durează în jur de 12 luni de la data depunerii cererii complete, și se finalizează cu depunerea jurământului de credință față de România. Depunerea dosarului și a jurământului necesită prezența personală a solicitanților.
În toate cazurile prezentate mai sus nu este necesară îndeplinirea altor condiții, precum cunoașterea limbii române sau îndeplinirea duratei de 8 respectiv 5 ani de domiciliere pe teritoriul României.
O ultimă situație pe care ne propunem să o atingem cu această ocazie, este situația cetățenilor străini care nu se încadrează în niciuna dintre situațiile de mai sus, dar care doresc obținerea cetățeniei române.
În acest caz, este necesară îndeplinirea mai multor condiții concomitente, printre care:
– a împlinit vârsta de 18 ani;
– domiciliază pe teritoriul României de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei;
– cunoaşte limba română şi noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească (în acest sens, se va susține un interviu sub formă de test);
– cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul național.
Pentru cetățenii statelor membre UE, pentru refugiații în condițiile legii și pentru persoanele care au investit în România peste 1.000.0000 euro, termenele de 8 și 5 ani se reduc la jumătate.
Acest articol a fost pregătit, pentru blogul societății civile de avocați Costaș, Negru & Asociații, de av. Clara Dohotar din Baroul București.
Costaș, Negru & Asociații este o societate civilă de avocați cu birouri în Cluj-Napoca, București și Arad, care oferă asistență, reprezentare juridică și consultanță în mai multe arii de practică prin intermediul unei echipe compuse din 17 avocați și consultanți. Detaliile privind serviciile juridice și componența echipei pot fi găsite pe pagina web https://www.costas-negru.ro. Toate drepturile pentru materialele publicate pe pagina web a societății și prin intermediul rețelelor sociale aparțin Costaș, Negru & Asociații, reproducerea acestora fiind permisă doar în scop de informare și cu citarea corectă și completă a sursei.
