În dezvoltarea practicii de drept penal, echipa Costaș, Negru & Asociații a obținut o importantă soluție de achitare într-o cauză instrumentată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Cluj. Au făcut obiectul trimiterii în judecată, infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de migranți și fals privind identitatea, infracțiuni prevăzute de art. 367 alin. (1), (3) și (6) Cod penal, art. 263 alin. (1) Cod penal, respectiv art. 327 alin. (1) Cod penal.
În urma activităților specifice desfășurate, organele de urmărire penală au reținut că, în cursul anului 2011, alături de alți inculpați, clientul nostru ar fi constituit un grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunii de trafic de migranți, a coordonat grupul infracțional astfel constituit, acționând ca lider al acestuia, până la destructurarea grupului de către autoritățile judiciare, în cursul lunii august a anului 2011. În baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada mai-august 2011, clientul nostru ar fi recrutat migranții din Republica Moldova, ce urmau să fie traficați, le-a procurat vize care le permiteau să intre legal în România, a organizat în colaborare cu alți inculpați transportul migranților și preluarea acestora de către segmentul din România al grupului infracțional în vederea transportării ilegale a acestora peste frontierele dintre România și Ungaria, prin folosirea unor documente de identitate ale unor cetățeni români. Totodată, organele abilitate au reținut că în aceeași perioadă, acesta ar fi pus la dispoziția migranților cărți de identitate conținând date care nu corespund realității, în vederea utilizării lor de către migranți, în fața autorităților de la frontiera româno-ungară, în scopul trecerii frauduloase a frontierei.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj, Secția penală în cursul anului 2018. Deși un număr de nouă dintre cei trimiși în judecată au optat pentru procedura simplificată a recunoașterii vinovăției, la recomandarea departamentului de drept penal din cadrul societății noastre, bazată pe analiza probatoriului administrat în faza de urmărire penală, clientul nostru a optat pentru judecarea cauzei în procedura de drept comun, dosarul fiind disjuns față de acesta.
Întrucât hotărârea de condamnare a celorlalți nouă inculpați nu a avut autoritate de judecată în dosarul disjuns care îl viza pe clientul nostru, prin sentința penală nr. 349 din data de 10.11.2021, Tribunalul Cluj a dispus achitarea acestuia, reținând faptul că nu există probe care să susțină acuzația. Tribunalul Cluj a reținut că nu s-a dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă că, la începutul anului 2011, clientul nostru ar fi constituit un grup infracțional organizat pentru comiterea infracţiunii de trafic de migranţi, ar fi coordonat grupul, ar fi dispus ca membrii grupului să recruteze alţi membri, ar fi stabilit modul de comitere a traficului de migranţi, ori ar fi stabilit modul de împărțire a banilor.
Mai mult, la solicitarea în probațiune a apărătorului ales, în cursul cercetării judecătorești, demersurile efectuate au lămurit confuzia pe care s-a bazat acuzația formulată împotriva clientului nostru, cu privire la identitatea acestuia și la postul telefonic utilizat de către clientul nostru. Astfel, s-a stabilit că postul telefonic vizat aparținea vărului inculpatului.
În acest context, Tribunalul Cluj a reținut fiabilitatea neconvingătoare a probelor administrate și a dat valorificat principiul garantat de dispozițiile art. 4 din Codul de procedură penală, conform căruia orice dubiu în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea inculpatului.
Totodată, Tribunalul Cluj a statuat că refuzul inculpatului de a se prezenta în cursul procesului pentru a da declarație, nu poate furniza vreo concluzie în plan probatoriu, întrucât inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția și are dreptul de a nu contribui la propria acuzare, drepturi prevăzute de art. 99 alin. (2) din Codul de procedură penală.
Întrucât Ministerul Public a apreciat ca fiind nelegală și netemeinică această hotărâre, a declarat apel. Motivele principale de apel au vizat lipsa de temeinicie a sentinței pronunțate de către Tribunalul Cluj, sub aspectul existenței probelor în susținerea existenței faptelor imputate, lipsa confuziei cu privire la persoana care utiliza postul telefonic și vinovăția clientului nostru în comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa.
Motivele de apel invocate de către organele de urmărire penală s-au dovedit a fi nefondate, întrucât, pe de o parte, prima instanță a procedat la administrarea tuturor probelor necesare pentru stabilirea stării de fapt reale. Pe de altă parte, prima instanță a respectat obligația de a motiva soluția pronunțată, realizând o analiză concretă și judicioasă a tuturor chestiunilor relevante și a probelor administrate în etapa cercetării judecătorești. De asemenea, instanța a răspuns în mod riguros apărărilor invocate de către inculpat.
Putem concluziona astfel că, sentința Tribunalului Cluj a avut la bază un proces logic, de analiză științifică a probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului.
În fața Curții de Apel Cluj, astfel cum am susținut pe parcursul întregului proces, am arătat că probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de judecată, nu dovedesc săvârșirea de către clientul nostru a faptelor reținute în actul de sesizare împotriva sa.
Valorificând probațiunea administrată și apărările formulate, prin decizia nr. 163 din data de 5.02.2025, Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondat apelul declarat de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Cluj și a menținut ca legală și temeinică soluția dispusă de Tribunalul Cluj.
Pentru a decide astfel, Curtea a reținut că: mărturiile din dosar sunt echivoce şi nu duc la convingerea că inculpatul a săvârşit faptele de care este acuzat. Acestea nu pot avea o valoare probatorie concludentă şi nu pot fundamenta o hotărâre de condamnare. Principiul in dubio pro reo este un pilon fundamental al procesului penal, derivat din prezumţia de nevinovăţie. El impune ca orice dubiu privind vinovăţia unei persoane să fie interpretat în favoarea acesteia. Astfel, orice dubiu în formarea convingerii organelor judiciare profită inculpatului potrivit principiului in dubio pro reo, argument care este susţinut şi de jurisprudenţa relevantă, inclusiv de hotărâri CEDO cum ar fi Berbera, Messegue şi Jabardo vs. Spania sau Telfner vs.Austria.
De reținut faptul că întregul proces penal a durat mai bine de 14 ani.
Hotărârile pronunțate atât de Tribunalul Cluj, cât și de Curtea de Apel Cluj, sunt relevante, întrucât acordă valoarea cuvenită principiilor fundamentale ale procesului penal, valorificând totodată și practica Curții Europene a Drepturilor Omului în materie.
Echipa Costaș, Negru & Asociații este satisfăcută atât de soluția obținută și cât și de motivarea Curții de Apel, cât și de propria prestație care dovedește calitatea departamentului de drept penal.
Apărarea a fost asigurată de către av. dr. Lia Pricope și av. Maria Monica Tușa.
Costaș, Negru & Asociații este o societate civilă de avocați cu birouri în Cluj-Napoca, București și Arad, care oferă asistență, reprezentare juridică și consultanță în mai multe arii de practică prin intermediul unei echipe compuse din 18 avocați și consultanți. Detaliile privind serviciile juridice și componența echipei pot fi găsite pe pagina web https://www.costas-negru.ro. Toate drepturile pentru materialele publicate pe pagina web a societății și prin intermediul rețelelor sociale aparțin Costaș, Negru & Asociații, reproducerea acestora fiind permisă doar în scop de informare și cu citarea corectă și completă a sursei.
