În contextul numeroaselor acte de violență depistate, de diferite tipuri, fizică, verbală, psihologică, Ministerul Afacerilor Interne a emis Ordinul nr. 138/2024, publicat în Monitorul Oficial la data de 27.08.2024, privind stabilirea modalității de gestionare de către polițiști a cazurilor privind actele de violență.
Acest ordin are ca scop principal conferirea unei protecții sporite cetățenilor împotriva cărora s-au exercitat acte de violență și prevenirea comiterii de infracțiuni.
În practică, normele care gestionau până în prezent măsurile pe care trebuie să le dispună organele de poliție puteau să pună dificultăti, datorită faptului că nu erau suficient de clare sau erau interpretabile. Astfel, emiterea acestui ordin este binevenită și va putea să conducă la o gestionare mai bună a cazurilor de violență, în vederea luării măsurilor care se impun pentru protejarea victimelor.
Totodată, în acest context, facem trimitere și la Legea nr. 26/2024, privind Ordinul de Protecție, prin care s-au introdus norme suplimentare care conferă victimelor, împotriva cărora s-au exercitat acte violență de orice tip sau reprezentanților acestora, dreptul de a solicita emiterea unui ordin de protecție, împotriva făptuitorului.
Astfel, conform art. 2 din Legea 26/2024: ’’Ordinul de protecţie provizoriu se emite de îndată, la cererea scrisă a victimei actelor de violenţă sau, după caz, a tutorelui ori a altui reprezentant legal al acesteia, de către poliţiştii care, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, iau cunoştinţă de săvârşirea unui act de violenţă, iar din evaluarea situaţiei de fapt rezultă că există risc iminent cu privire la săvârşirea unui alt act de violenţă îndreptat împotriva victimei, care pune în pericol viaţa, integritatea fizică ori libertatea acesteia.’’
Definiția actului de violență în reglementarea nouă este mai amplă și mai cuprinzătoare, indicând fapte și modalități de comitere care nu erau acoperite de vechea reglementare. Așadar, conform art. 1 din Legea 26/2024:
’’În sensul prezentei legi, prin acte de violenţă se înţelege:
a) orice lovire sau act de violenţă cauzator de suferinţe fizice;
b) orice act de violenţă de natură sexuală;
c) ameninţarea unei persoane cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare ilicite îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere;
d) fapta repetată de urmărire a unei persoane, fără drept sau fără un interes legitim, ori de supraveghere a locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de către aceasta ori efectuarea de apeluri telefonice sau a altor tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă care, prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise, creează temere, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
e) orice act de hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură, urmărire online, ameninţări online, publicarea neconsensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal la comunicaţii şi date private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor cu scopul de a umili, speria, reduce la tăcere victima;
f) încercarea de a determina sau determinarea unei persoane prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declaraţii, să îşi retragă declaraţiile, să dea declaraţii mincinoase ori să nu prezinte probe într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară;
g) orice alte acte de violenţă fizică sau psihică ce pun în pericol viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea unei persoane.’’
Acest Ordin este asociat cu o serie de obligații impuse organelor de poliție, în cadrul desfășurării acestei proceduri. Așadar, se impune, în sarcina organelor de poliție care se prezintă la fața locului, obligația de a întocmi un formular privind evaluarea gradului de risc care trebuie să îndeplinească anumite condiții.
Astfel, conform art. 5, din Ordinul nr. 138/2024: ’’Cu ocazia intervenţiei, în vederea stabilirii existenţei unui risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea persoanelor să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă, poliţiştii evaluează situaţia de fapt pe baza formularului de evaluare a riscului, dacă victima sau, după caz, tutorele ori reprezentantul legal formulează cerere scrisă pentru emiterea unui ordin de protecţie provizoriu.’’
Dacă, în urma redactării formularului, se ajunge la concluzia că există un pericol iminent ca viața, integritatea fizică, psihică sau libertatea persoanei să fie afectate, organele de poliție, au obligația să emită un ordin de protecție provizoriu împotriva agresorului.
Precizăm că pentru victimele care, din diverse motive obiective și întemeiate, se află în imposibilitate de a solicita emiterea unui ordin de protecție provizoriu, există posibilitatea ca acesta să fie emis și în lipsa acestei solicitări, în cazul în care se constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și se constată existența unui risc iminent.
În acest sens, redăm prevederile art. 7 alin. (2) din Ordinul nr. 138/2024, conform cărora: ‘’Ordinul de protecție provizoriu poate fi emis și în situația în care victima sau, după caz, tutorele ori alt reprezentant legal al acesteia, din cauza stării psihice sau fizice sau din alte motive, se află în imposibilitatea de a redacta cererea privind ordinul de protecție provizoriu sau se află în imposibilitatea obiectivă de a furniza informațiile necesare completării formularului de evaluare a riscului.’’
De asemenea, noua reglementare impune o serie de obligații organelor de poliție, după emiterea ordinului de protecție, privitoare la supravegherea situației, pentru a se asigura respectarea ordinului de protecție.
Prin urmare conform art. 18, din noua reglementare, în materie:
’’După emiterea ordinului de protecţie provizoriu, la nivelul unităţii de poliţie pe raza teritorială unde îşi are domiciliul/locuieşte în fapt victima se constituie o mapă de supraveghere pentru monitorizarea respectării măsurilor dispuse”. Potrivit alin.(2) din același text de lege: ’’Poliţiştii desemnaţi de către şeful unităţii de poliţie să monitorizeze respectarea măsurilor dispuse constituie mapa de supraveghere în cadrul căreia desfăşoară următoarele activităţi:
a) efectuează verificări în bazele de date ale Poliţiei Române şi în funcţie de rezultat vor lua măsurile legale sau vor informa structurile abilitate;
b) contactează agresorul pe care îl informează despre existenţa, conţinutul ordinului de protecţie provizoriu şi obligaţiile legale ce îi revin potrivit legii, încheind un proces-verbal, în care vor consemna toate detaliile privind punerea în executare a ordinului de protecţie provizoriu;
c) instruiesc victima cu privire la modul de acţiune în diferite situaţii, îndeosebi cea în care agresorul nu respectă măsura dispusă prin ordinul de protecţie provizoriu, şi îi comunică datele de contact, precum şi modalităţile concrete prin care pot fi sesizate organele de poliţie;
d) verifică periodic respectarea obligaţiilor de către agresor, în mod direct – telefonic sau prin deplasare la locuinţa victimei, la locul de muncă al acesteia etc. – sau indirect prin accesarea bazelor de date ale poliţiei în vederea identificării informaţiilor cu caracter de noutate implementate în acestea, la locul de muncă al agresorului şi alte locuri frecventate de acesta în vederea obţinerii de date şi informaţii cu privire la comportamentul său, dar şi cu privire la persoanele cu care acesta intră în contact în mod obişnuit;
e) solicită, după caz, includerea în itinerarele de patrulare ale efectivelor angrenate în activităţile de menţinere a ordinii şi siguranţei publice a locuinţei victimei şi verificarea periodică a respectării ordinului de protecţie provizoriu, precum şi instruirea poliţiştilor cu privire la modul de intervenţie în cazul măsurilor dispuse;
f) solicită date şi informaţii cu privire la persoana vizată de la alte instituţii sau autorităţi cu atribuţii în domeniu;
g) desfăşoară orice activităţi prevăzute de lege sau norme interne, apreciate drept necesare executării în condiţii corespunzătoare a activităţilor specifice.’’
Astfel, considerăm util ca victimele să aibă cunostință de drepturile de care beneficiază în astfel de situații, tocmai pentru a le putea solicita organelor statului să își îndeplinească atribuțiile specifice, în conformitate cu dispozițiile legale, în materie.
Totodată, aceste norme prezintă importantă și pentru făptuitor, deoarece, conform legii, organelor statului le incubă obligații de informare, pentru ca persoanele implicate să fie încunonștințate despre ce presupune emiterea unui ordin de protecție și care sunt cu exactitate obligațiile care trebuie îndeplinite de către cel împotriva căruia a fost emis ordinul de protecție.
Putem observa că noile norme în materie urmăresc eficientizarea procesului privind emiterea ordinului de protecție și în consecință, a măsurilor care se pot lua de către organele statului în astfel de cazuri.
Prin urmare, acest Ordin urmărește de asemenea oferirea unui grad de protecție sporit, din partea legii, persoanelor aflate într-o situație de vădită vulnerabilitate și care au nevoie de intervenția urgentă a organelor statului pentru a își proteja drepturi și interese fundamentale.
Acest articol a fost pregătit, pentru Blogul Costaș, Negru & Asociații, de av. Oana Budi din Baroul Arad.
Costaș, Negru & Asociații este o societate civilă de avocați cu birouri în Cluj-Napoca, București și Arad, care oferă asistență, reprezentare juridică și consultanță în mai multe arii de practică prin intermediul unei echipe compuse din 20 avocați și consultanți. Detaliile privind serviciile juridice și componența echipei pot fi găsite pe pagina web https://www.costas-negru.ro. Toate drepturile pentru materialele publicate pe pagina web a societății și prin intermediul rețelelor sociale aparțin Costaș, Negru & Asociații, reproducerea acestora fiind permisă doar în scop de informare și cu citarea corectă și completă a sursei.
