În contextul numeroaselor accidente rutiere produse și a faptului că au fost depistați foarte mulți șoferi sub influența alcoolului și a drogurilor, în ultimii ani, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență numărul 84/2024, publicată în Monitorul Oficial, la data de 29.06.2024.
În argumentația prealabilă se arată că motivele principale care au stat la baza acestui demers legislativ și care justifică legiferarea, prin intermediul unei ordonanțe de urgență ar fi următoarele: siguranța rutieră; comportamentul actual în trafic al unor participanţi la trafic; faptul că lipsa adoptării în regim de urgenţă a măsurilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă poate conduce la afectarea cetăţenilor, din perspectiva dreptului la viaţă şi integritate fizică, ca urmare a producerii de accidente de circulaţie; evaluările efectuate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne care au relevat menţinerea tendinţelor ascendente în privinţa consumului diferitelor droguri şi substanţe psihoactive în rândul populaţiei, în principal, în rândul populaţiei tinere.
În ciuda faptului că acest demers legislativ este lăudabil și necesar, el vine la pachet cu o serie de neconcordanțe și nereguli care au capacitatea de a pune în pericol drepturile șoferilor nevinovați, după cum vom prezenta în cele ce urmează.
Astfel, în cazul în care șoferul refuză să se supună testării, cu aparatele, din dotarea poliției, pentru a se stabili dacă a consumat sau nu alcool sau substanțe psihoactive, acestuia îi este reținut permisul de conducere, până la data la care se obțin rezultatele probelor biologice.
Până la momentul intrării în vigoare a acestei Ordonanțe, șoferii aveau posibilitatea de a refuza testarea, fără a suferi consecințe defavorabile, putând solicita să le fie recoltate probe biologice.
În continuare, redăm prevederea legală cuprinsă în noua reglementare, referitoare la această chestiune: ‘’(…) când persoana refuză sau nu poate să se supună testării în vederea stabilirii consumului de substanțe psihoactive ori a concentrației de alcool în aerul expirat, polițistul rutier dispune retragerea permisului de conducere până la data primirii rezultatului analizei mostrelor biologice, eliberând o dovadă înlocuitoare a acestuia fără drept de circulație’’.
Așadar, aceste modificări nu conferă nicio protecție șoferilor care se supun probei cu mjloacele din dotarea Poliției si cărora rezultatul le iese pozitiv, datorită erorilor, pe care le înregistrează aparatul de testare, iar în urma rezultatulului, de la probele biologice, iese un rezultat negativ.
Datorită acestui fapt, între momentul testării si momentul la care apar rezultatele de la probele biologice, șoferii nevinovați se află într-o situație ingrată, nedreaptă și inechitabilă.
Considerăm că, în acest context, șoferii nevinovați ar putea să solicite daune materiale pentru prejudiciile cauzate și chiar daune morale, pentru vătămarea drepturilor nepatrimoniale, cum ar fi drepturile la imagine, demnitate, onoare.
Înțelegem necesitatea adoptării unor norme cu rol de prevenție și pentru a spori siguranța rutieră, însă considerăm că este problematic faptul că acestea intră în conflict cu drepturile si interesele persoanelor care nu se fac vinovate de săvârșirea unor fapte cu carater penal.
În acest context, ne raportăm si la lipsa de acuratețe a acestor mijloace de testare rapidă, fapt care ridică o problemă serioasă, în practică.
Este deja binecunoscut faptul că sunt șanse mari ca aparatele de tip ‘’drug test’’ utilizate de Poliție să înregistreze rezultate fals pozitive, fapt confirmat și de Consiliul Superior de Medicină Legală, prin răspunsul,cu privire la cauzele rezultatelor negative oferite de sistemul toxicologic medico-legal, comparativ cu rata de pozitivitate la testarea de către organele de poliție, pentru testele efectuate în vederea stabilirii unei intoxicații acute cu substanțe psihoactive la șoferi.
Astfel, conform acestui raport efectuat de către Consiliul Superior de Medicină Legală, s-a arătat că, în anul 2023, au fost pozitive un număr de 3.009 de teste rapide, în urma testării cu mijloacele din dotarea poliției, iar după efectuarea analizelor medico-legale, s-a stabilit că doar 1.898 de șoferi, din 3.009 depistați inițial, au cosumat, în realitate, substanțe psihoactive.[1]
Arătăm de asemenea că aceste noi reglementări, nu se adresează doar șoferilor de autovehicule, ci și conducătorilor de trotinete electrice și biciclete.
Prin urmare, conform noilor modificări, refuzul conducătorilor de bicicletă sau de trotinetă electrică de a se supune testării privind consumul de alcool ori substanțe psihoactive se va sancționa cu amenda contravențională.
O altă chestiune care prezintă mare interes pentru șoferi, este reprezentată de introducerea unor norme care prevăd posibilitatea ca Poliția Rutieră să poată constata comiterea unei contravenții, prin intermediul datelor de monitorizare a traficului rutier, colectate de la administratorii drumurilor publice. Totodatată, Poliției Rutiere i se conferă posibilitatea de a primi filmări din partea altor participanți la trafic, care surprind un comportament agresiv, la volan și de a stabili o sancțiune aplicabilă, în baza acestei filmări.
În acest sens, redăm textele legale care fac referire la aceste chestiuni, din cuprinsul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 84/2024. Potrivit art. 32 din acest act normativ:
‘’Poliţia Română are dreptul de a prelucra, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, datele de monitorizare a traficului rutier, colectate de administratorii drumurilor publice de interes judeţean şi local cu ajutorul unor mijloace tehnice instalate pe drumurile pe care le administrează.
(2) Poliţia Română primeşte de la administratorii drumurilor publice de interes judeţean şi local, automat, prin intermediul unor sisteme de comunicaţii securizate, semnalări şi datele de monitorizare a traficului aferente acestora care privesc posibila:
a) încălcare a normelor de circulaţie pe drumurile publice;
b) prezenţă în trafic a unor vehicule supuse confiscării, căutate potrivit legii, sau care pot fi utilizate ca probă într-o procedură judiciară.
(3) Posibila încălcare a normelor de circulaţie pe drumurile publice vizează:
a) limita maximă admisă de viteză pentru categoria de vehicul pe un anumit sector de drum;
b) interdicţia sau restricţia de a conduce un vehicul pe o bandă a sensului de deplasare;
c) semnificaţia culorii roşii a semaforului;
d) trecerea la nivel cu calea ferată;
e) interdicţia de a adopta un comportament agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice;
f) depăşirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roşie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferată.’’
De asemenea, o altă prevedere cel puțin controversată, introdusă prin această Ordonanță de Urgență a Guvernului este următoarea: ‘’Poliţistul rutier poate constata contravenţia de adoptare a unui comportament agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice, astfel (…) şi cu ocazia verificării sesizării formulate de un participant la trafic ce a perceput în mod nemijlocit şi întâmplător efectuarea, pe drumul public, de către conducătorul unui vehicul, a oricăreia dintre manevrele prevăzute la 54 alin.(1), din Ordonanța de Urgență 195/2002 şi a surprins aceste manevre agresive într-o înregistrare audio-video sau video, după caz’’.
Manevrele agresive despre care vorbește textul de incriminare, redat mai sus sunt următoarele:
– deplasarea succesivă de pe o bandă de circulaţie pe alta sau de pe un rând pe altul, alternând din stânga în dreapta, în scopul depăşirii unui şir de vehicule care circulă în acelaşi sens;
– întoarcerea vehiculului prin folosirea frânei de ajutor;
– pornirea vehiculului de pe loc prin patinarea excesivă, în gol, a roţilor motoare;
– circulaţia cu vehiculul la o distanţă foarte redusă faţă de un alt vehicul, înaintea sau în spatele acestuia, cât şi în lateral, ori reducerea bruscă a vitezei de deplasare fără motiv întemeiat, de natură a intimida conducătorul acestuia;
– folosirea repetată a semnalelor sonore şi/sau luminoase de natură a obliga nejustificat conducătorul de vehicul care circulă în faţa sa să elibereze banda de circulaţie;
– conducerea mopedului sau motocicletei având în contact cu partea carosabilă numai una dintre roţi;
– mersul cu spatele cu vehiculul în scopul intimidării celorlalţi participanţi la trafic care circulă în spatele acestuia;
– realizarea intenţionată a unui derapaj controlat al vehiculului în vederea întoarcerii sau rotirii acestuia;
– conducerea intenţionată a unui vehicul prin accelerarea repetată a motorului, de natură a stânjeni persoanele aflate în zona drumului public”.
Având în vedere aceste noi dispoziții legale, organele statului sunt autorizate să emită un process-verbal de constatare a contravenției, în lipsa contravenientului și fără a fi necesară confirmarea faptelor de către un martor.
În acest context, nu putem să nu ne întrebăm ce se poate întâmpla, în ipoteza în care există un oarecare conflict, în trafic, între doi șoferi si dacă aceste filmări trimise către Poliție, pot reprezenta un act de răzbunare.
Mai mult, în era tehnologizării, credem că există posibilitatea ca în posesia organelor de Poliție să ajungă și filmări editate. Capacitatea de edita o filmare la momentul actual ar putea ridica probleme serioase, în sensul că ar putea conduce la aparția unor înregistrări video, care nu au legătură cu realitatea sau care prezintă fapte, în mod denaturat. Astfel, considerăm că organele de Poliție au misiunea de a selecta minuțios filmările pe care le vor primi, trasând limite clare, ceea ce va fi destul de dificil în practică. De asemenea noile modifcări, nu vin cu niște norme specifice, care să ajute la transpunerea acestor dispoziții în practică.
În opinia noastră, introducerea acestor prevederi legale poate să conducă la comiterea abuzurilor din partea reprezentanților statului și sancționarea unor persoane, fără existența unor dovezi clare care să ateste comiterea faptei și fără a se putea face o analiză pertinentă, în legătură cu împrejurările comiterii faptei.
Așadar, considerăm că aceste noi dispoziții legale, intră în conflict, cu textul legal de la art. 16 alin.(1) din OG 2/2001, conform căruia: ’’Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: (…) descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite (…)’’.
În opinia noastră este foarte dificil, ca un proces verbal, emis în urma unei filmări primite, din partea unui alt participant la trafic, să respecte toate rigorile impuse de lege pentru a putea să fie considerat valabil.
Astfel, există un risc inerent ca filmarea utilizată de Poliție să nu cuprindă elemente esențiale și determinante. Pare destul de greu de imaginat ca prin vizualizarea unei filmări, realizate de alt participant la trafic, se va putea efectua o descriere completă a faptei și o prezentare a tuturor împrejurărilor în care aceasta a fost comisă, în vederea evaluării gravității faptei, motivelor care au stat la baza comiterii contravenției, gradului de pericol creat pentru valoarea socială ocrotită de norma legală etc., pentru se putea alege o pedeaspsă corectă și echitabilă, raportat la toate aceste aspecte.
Totodată, legislația în materie contravențională vorbește despre principiul proporționalității, deci despre aplicarea unei pedepse care să reflecte gravitatea faptei comise. Astfel, este dificil să fie avut în vedere acest principiu, dacă sancțiunea contravențională e stabilită în baza unor filmări.
În acest sens, redăm norma legală regăsită la art. 21 alin.(3), din Ordonanța 2/2021, potrivit căreia: ‘’Sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal’’.
Acest articol a fost pregătit, pentru Blogul Costaș, Negru & Asociații, de av. Oana Alexandra Budi (Baroul Arad).
Costaș, Negru & Asociații este o societate civilă de avocați cu birouri în Cluj-Napoca, București și Arad, care oferă asistență, reprezentare juridică și consultanță în mai multe arii de practică prin intermediul unei echipe compuse din 20 avocați și consultanți. Detaliile privind serviciile juridice și componența echipei pot fi găsite pe pagina web https://www.costas-negru.ro. Toate drepturile pentru materialele publicate pe pagina web a societății și prin intermediul rețelelor sociale aparțin Costaș, Negru & Asociații, reproducerea acestora fiind permisă doar în scop de informare și cu citarea corectă și completă a sursei.
[1] https://csml.ro/raspunsul-csml-cu-privire-la-cauzele-rezultatelor-negative-oferite-de-sistemul-toxicologic-medico-legal-comparativ-cu-rata-de-pozitivitate-la-testarea-de-catre-organele-de-politie-pentru-testele-efe/.
