La data de 28 februarie 2024, Curtea de Apel Târgu Mureș a respins recursul organului fiscal și a confirmat nelegalitatea unei decizii de impunere cu o valoare de aproximativ 1,3 milioane lei prin care s-a stabilit în sarcina unei societăți colectoare de deșeuri obligația de plată a impozitului pe veniturile din alte surse. Acuzația fiscală a fost aceea că societatea, în mod greșit, nu a reținut la sursă impozitul pe venit datorat de persoanele fizice care înstrăinau deșeuri feroase și neferoase la centrele de colectare.
Construirea unei jurisprudențe coerente cu privire la chestiuni controversate este unul dintre obiectivele echipei Costaș, Negru & Asociații. O recentă decizie a Curții de Apel Târgu Mureș – Secția Contencios Administrativ și Fiscal ne permite să facem câteva scurte considerații asupra temei.
Un subiect frecvent dezbătut începând cu anul 2020 și elucidat de către noi se află încă în centrul atenției organelor fiscale. Astfel, fiscul continuă să verifice societățile care activează în domeniul achiziției de deșeuri feroase și neferoase fie prin cunoscuta procedură a verificării documentare, fie prin inspecții fiscale.
Încă de la momentul incipient, am încercat să convingem organele fiscale de faptul că veniturile obținute de persoanele fizice din înstrăinarea deșeurilor nu trebuie impozitate prin raportare la exigențele art. 62 lit. f) din Codul fiscal, atât timp cât nu există criterii legale de distincție între vânzările de deșeuri din patrimoniul personal și vânzările de deșeuri de către o afacere.
Întrebarea esențială care a fost pusă a fost: În lipsa unui text legal explicit, pot organele fiscale să impună obligații fiscale suplimentare operatorilor economici care achiziționează deșeuri feroase și neferoase?
Considerăm că răspunsul la această întrebare este categoric negativ.
De această dată, Curtea de Apel Târgu-Mureș prin decizia pronunțată la 28 februarie 2024 a respins recursul organelor fiscale împotriva sentinței de admitere a acțiunii în contencios fiscal, anulând actele administrativ fiscale prin care au fost impuse obligații fiscale suplimentare ca urmare a reîncadrării veniturilor obținute din vânzarea de deșeuri din patrimoniul personal ca fiind venituri din alte surse, soluția fiind astfel consolidată cu titlu definitiv.
Punctul nostru de vedere a fost validat în mod consecutiv și de instanțele judecătorești până la acest moment, existând o vastă jurisprudență favorabilă în sensul că principiul legalității în materie fiscală coroborat cu principiul securității juridice impune ca norma juridică să fie scrisă și cunoscută contribuabililor.
Cu fiecare ocazie am încercat să atragem atenția asupra faptului că organelor fiscale nu pot institui, modifica sau completa legea fiscală, în pofida legii, echipele de control continuă să stabilească praguri neprevăzute de lege, impunând obligații fiscale suplimentare contribuabililor care depășesc aceste praguri (ex. pragul de 5.000 lei/tranzacție, pragul de 5 tranzacții).
Poziția noastră a fost una fermă: atât timp cât timp se face dovada că deșeurile fac parte din patrimoniul personal al persoanelor fizice în baza unor înscrisuri apte să îndeplinească calitatea de document justificativ, cantitatea nu relevă importanță în stabilirea caracterului impozabil, legea neimpunând o limită în acest sens.
Se impune a aminti că, la nivelul controalelor fiscale, s-a procedat la recalificarea acestor venituri din alte surse prin raportare la dispozițiile art. 114 alin. (2) lit. g) Cod fiscal.
Am arătat, în context, importanța criteriilor legale de distincție și imposibilitatea substituirii lor prin aprecieri individuale ale echipelor de control sau prin referirea unor estimări generale ale cantităților de deșeuri pe care o persoană fizică le-ar putea deține în patrimoniul personal.
Desigur, în mod corect, instanțele judecătorești au sancționat aceste conduite abuzive și contrare legii, reținând faptul că legea, nici în forma ei primară și nici pe calea normelor secundare, nu oferă criterii sau elemente din care să se deducă concret, clar, predictibil și previzibil maniera de aplicare a dispozițiilor fiscale. Cu alte cuvinte, în lipsa unei opțiuni ferme a legiuitorului, vânzarea deșeurilor feroase și neferoase rămâne ca fiind efectuată din patrimoniul personal (desigur, cu excepția cazului în care persoanele fizice declară cu ocazia vânzării faptul că situația ar fi alta).
Jurisprudența consolidată recent prin hotărârea Curții de Apel Târgu Mureș include hotărâri anterioare pronunțate de Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Sălaj, Tribunalul Sibiu, Curtea de Apel Alba Iulia.
Acest articol a fost pregătit, pentru blogul societății civile de avocați Costaș, Negru & Asociații, de av. Larisa Mărginean din Baroul Cluj și av. dr. Cosmin Flavius Costaș din Baroul Arad.
Costaș, Negru & Asociații este o societate civilă de avocați cu birouri în Cluj-Napoca, București și Arad, care oferă asistență, reprezentare juridică și consultanță în mai multe arii de practică prin intermediul unei echipe compuse din 19 avocați și consultanți. Detaliile privind serviciile juridice și componența echipei pot fi găsite pe pagina web https://www.costas-negru.ro. Toate drepturile pentru materialele publicate pe pagina web a societății și prin intermediul rețelelor sociale aparțin Costaș, Negru & Asociații, reproducerea acestora fiind permisă doar în scop de informare și cu citarea corectă și completă a sursei.
