La 18 februarie 2022, Curtea de Apel Cluj a pus capăt unui proces fiscal vechi de 5 ani și, în același timp, a pus capăt unor jocuri periculoase în materie de TVA, în ceea ce privește determinarea cifrei de afaceri anuale în situații în care se desfășoară atât activități economice principale, cât și accesorii.
În esență, domnul M., un avocat din Baroul Cluj, a făcut obiectul unei inspecții fiscale pentru perioada fiscală 2013 – 2017. Inspectorii fiscali nu i-au verificat doar veniturile profesionale (onorarii de avocat), ci și veniturile obținute din cedarea folosinței bunurilor (închirierea unui birou). Deși domnul M. a argumentat în sensul că închirierea bunului imobil nu era în niciun fel legată de activitatea sa profesională, A.J.F.P. Cluj i-a determinat cifra de afaceri anuală TVA prin adiționarea veniturilor din chirii (obținute de domnul M. personal) cu veniturile din exercitarea profesiei liberale (obținute prin intermediul cabinetului de avocat, care avea un cod fiscal distinct). În consecință, inspectorii fiscali au stabilit că domnul M. nu s-a înregistrat în scopuri de TVA la data depășirii plafonului de scutire pentru întreprinderile mici (200.000 lei la data faptelor) și au emis o decizie de impunere pentru TVA, dobânzi și penalități. O a doua decizie similară a fost emisă pe baza acelorași argumente în 2021, pentru perioada fiscală subsecventă.
Domnul M. era chiar din 2017 în posesia une interpretări oficiale din partea autorității fiscale (D.G.R.F.P. Cluj-Napoca) în sensul că activitățile adiacente nu trebuie luate în calcul la determinarea cifrei de afaceri. Totuși, alți funcționari din cadrul aceleiași instituții i-au refuzat domnului M. beneficiul unei asemenea interpretări și i-au respins contestația fiscală.
La data de 8 iulie 2021, Tribunalul Cluj a respins acțiunea domnului M. având ca obiect anularea deciziei de impunere din 2017. Curtea nu a aplicat hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 9 iulie 2020 în cauza C-716/18, Bufan (CT), deși instanța europeană a furnizat toate argumentele necesare [pentru o prezentare detaliată a hotărârii din afacerea C-716/18, a se vedea C.F. Costaș, Despre o clarificare necesară a serviciilor prestate în cadrul activității profesionale obișnuite, ca urmare a hotărârii Curții de Justiție în cauza C-716/18, Bufan, în Cluj Tax Forum Journal nr. 4/2020, p. 52-64].
În fine, prin decizia civilă nr. 224 din 18 februarie 2022, Curtea de Apel Cluj a schimbat hotărârea Tribunalului Cluj și a făcut aplicarea corectă a dreptului european în materie de TVA.
În opinia noastră profesională, există cel puțin două puncte de discutat la finalul unui proces de 5 ani.
Pe de-o parte, rămâne extrem de dificil de înțeles de ce diferite birouri sau diferiți funcționari publici din cadrul aceluiași organ fiscal furnizează interpretări divergente ale acelorași reguli. Deși Curtea de Justiție a explorat probleme similare în afacerile Kostov și Posnania, cazul domnului M. era în mod evident diferit și nu era sub nicio formă acceptabil ca veniturile obținute de două entități juridice diferite (activitatea principală – o profesie liberală; activitatea adiacentă – închirierea de imobile) să fie luate în calcul doar pentru a se determina depășirea unui anumit prag al cifrei de afaceri. După cum cunoaștem cu toții, singurul scop al unei asemenea adiționări era acela de a-l transforma pe domnul M. într-o persoană impozabilă în scopuri de TVA pentru activitatea principală, din moment ce închirierea bunurilor imobile era oricum scutită de TVA.
Pe de altă parte, a fost cel puțin la fel de frustrant faptul că argumente simple au fost ignorate de către Tribunalul Cluj chiar dacă au fost confirmate de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În fapt, echipa Costaș, Negru & Asociații care a asigurat apărarea domnului M. a explicat că deși domnul M. avea un singur patrimoniu, acest patrimoniu includea mase patrimoniale diferite, cu drepturi și obligații diferite. În legătură cu explicațiile oferite de Curtea de Justiție la par. 42 din hotărârea pronunțată în afacerea Bufan (CT), o activitate economică nu poate fi considerată „adiacentă” dacă ea reprezintă extensia directă, permanentă și necesară a activității economice obișnuite a întreprinderii în cauză (așa cum a fost de fapt cazul în afacerea Bufan). Dar în cazul domnului M. distincția era destul de clară: pe de-o parte domnul M. obținea venituri din activitatea principală de avocat; pe de altă parte, el obținea venituri semnificativ mai mici din închirierea unei case pe care o moștenise anterior.
La data de 18 februarie 2022, Curtea de Apel Cluj a pus capăt unui joc extrem de speculativ al autorității fiscale și a aplicat dreptul european așa cum a fost acesta interpretat de către Curtea de Justiție. Curtea și-a schimbat în fapt propria jurisprudență, revenind asupra unei soluții contrare din anul 2013.
Suntem mândri că am reușit să ducem acest dosar la bun sfârșit și că am contribuit la aplicarea corectă a dreptului european în materie de TVA. O echipă de avocați care i-a inclus pe Dr. Cosmin Flavius Costaș, Irina Galiș, Adrian Docoli și Bogdan Șuta a făcut acest lucru posibil.