Am putea fi tentați să credem că anularea incidentelor de plată este o ficțiune juridică și nu putem atinge acest deziderat. De ce? Pentru că incidentul de plată este raportat în Centrala Incidentelor de Plăți (denumită în continuare ”CIP”) de către instituțiile bancare, ce nu își permit nicio greșeală, prin urmare toate raportările respectă legea; cel puțin așa ar trebui.
Ce este incidentul de plată? Pe scurt, incidentul de plată este, conform art. 2 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 1/2012 (denumit în continuare ”Regulamentul BNR”), neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor titularilor de cont în timpul procesului de decontare a instrumentului de plată. Sau mai bine zis incidentul de plată apare când se dorește decontarea unei anumite sume de bani dintr-un cont bancar în care efectiv nu există acea sumă.
Când banca observă că se încearcă decontarea unei sume inexistente are obligația de raportare a unui incident de plată care se face către CIP, ce funcționează sub conducerea Băncii Naționale a României.
În speța noastră, a intervenit un incident de plată. Dar pentru că fiecare situație juridică este aparte, a apărut o element de care instanța a ținut seama și, în final, am avut câștig de cauză. Nu în totalitate pentru că nu s-au recuperat cheltuielile de judecată însă victoria asupra problemei juridice a fost categorică.
Ce s-a întâmplat? Între clienții noștri și o altă societate a fost încheiat un contract de vânzare prin intermediul căruia clienții achiziționaseră bunuri folosite în scop comercial. Pentru garantarea plății acestor bunuri clienții au eliberat două bilete la ordin pe care vânzătorul le-ar fi putut folosi în ipoteza în care scadența debitului este depășită și valoarea restantă nu a fost plătită. Valoarea biletelor la ordin a fost de 50.000 lei.
Scadența primului bilet la ordin a fost pe data de 30 noiembrie 2019 iar scadența celui de-al doilea bilet la ordin a fost în data de 31 decembrie 2020.
Aspectul cel mai important de reținut este faptul că datoria a fost stinsă la data de 29 noiembrie 2019 la momentul la care s-a făcut ultima plată către societatea vânzătoare.
Totuși, în data de 26 noiembrie 2019, biletul la ordin a fost introdus la bancă pentru a fi decontat. Decontarea s-a făcut în data de 2 decembrie 2019 având în vedere că 30 noiembrie 2019 a fost o zi nelucrătoare, cu toate că clienții noștri deja achitasem datoria către creditoare în data de 29 noiembrie 2019, așa cum am stabilit mai sus.
Raportat la faptul că banii pe care clienții i-au avut în cont au fost folosiți pentru a stinge întregul debit către vânzător, în mod evident banca a remarcat că nu există suficient disponibil și a raportat incidentul de plată la CIP.
Așa s-a născut incidentul de plată și tot așa, aici a intervenit vechea dilemă, ce dată luăm în calcul, data la care debitorul a făcut plata sau data la care creditorul a primit banii în cont? Fără prea mult suspans, Judecatoria Cluj Napoca, prin Sentința nr. 7591/30.12.2020, a venit cu un raționament care nu implică în mod necesar niciuna dintre întrebările de mai sus și a arătat că nu se justifică înregistrarea incidentului de plată în baza de date CIP.
Mai departe, a arătat că acest incident nu se datorează relei credințe a clienților noștri și menținerea unei astfel de înregistrări ar fi excesivă având în vedere că scopul avut în vedere de legiuitor la organizarea în cadrul Băncii Naționale a României a CIP și anume acela de a evidenția emiterea de către debitori a unor instrumente de plată fără acoperire, ipoteză care nu se regăsește în cauză. În condițiile în care, la data la care biletul la ordin a fost introdus la plată, clienții deja achitaseră datoria către creditoare în data de 30 noiembrie 2019, însă având în vedere că transferurile bancare nu au operat imediat, ci în următoarea zi lucrătoare.
Partea plăcută din această poveste este că Judecătoria Cluj Napoca a validat și un onorariu privind cheltuielile de judecată în integralitate, considerând munca avocatului și asistența juridică deplină.
S-a declarat apel împotriva Sentinței nr. 7591/30.12.2020 pronunțată de către Judecătoria Cluj Napoca, însă doar cu privire la cheltuielile de judecată, ceea ce înseamnă că raționamentul oferit de către Judecătoria Cluj Napoca, în privința anulării incidentului de plată, a rămas definitiv.
Prin Decizia nr. 1412/A/15.11.2021 pronunțată de către Tribunalul Specializat Cluj s-a considerat că nu poate fi reținută în sarcina instituției de credit culpa pentru demararea litigiului ce face obiectul cauzei de față și a efectuării cheltuielilor de judecată aferente întrucât în contul reclamantei nu exista disponibil suficient, la momentul decontării biletului la ordin situație în care instituția de credit a emis un refuz parțial de plată, pentru suma de 49.988,97 lei.
Într-o asemenea situație instituția de credit, în calitate de persoană declarantă, a avut obligația de a aduce la cunoștința CIP incidentul de plată, motiv pentru care nu este fondată cererea clienților privind plata cheltuielilor de judecată.
Cu toate acestea, cea mai importantă statuare este cea cu privire la faptul că în astfel de situații, chiar dacă nu a existat suficient disponibil în cont, declararea incidentului de plată corelativ măsura de cu interdicția bancară și menținerea înregistrării timp de 7 ani în CIP pentru un debit pe care societatea cumpărătoare l-am achitat chiar în ziua scadenței este excesivă și disproporționată.
Acest articol a fost pregătit, pentru blogul societății civile de avocați Costaș, Negru & Asociații, de av. Adrian Docoli (Baroul Cluj).
Costaș, Negru & Asociații este o societate civilă de avocați cu birouri în Cluj-Napoca, București și Arad, care oferă asistență, reprezentare juridică și consultanță în mai multe arii de practică prin intermediul unei echipe compuse din 13 avocați și consultanți. Detaliile privind serviciile juridice și componența echipei pot fi găsite pe pagina web https://www.costas-negru.ro. Toate drepturile pentru materialele publicate pe pagina web a societății și prin intermediul rețelelor sociale aparțin Costaș, Negru & Asociații, reproducerea acestora fiind permisă doar în scop de informare și cu citarea corectă și completă a sursei.
