Pandemia SARS-CoV-2 a schimbat Codul Penal

În condițiile deosebite pe care le trăim – criză sanitară și stare de urgență – Guvernul a decis recent să modifice prin ordonanță de urgență Codul Penal, în scopul criminalizării unor fapte calificate anterior drept abateri contravenționale.

Astfel, Ordonanța de Urgență nr. 28 din 18 martie 2020  pentru modificarea și completarea Legii 286/2009 privind Codul Penal a fost adoptată de Guvern în sedința din săptămână trecută și a fost publicată vineri, 20.03.2020, în Monitorul Oficial  nr. 228/2020.

Având în vedere evoluția situației epidemiologice la nivel național și internațional determinată de răspandirea noului coronavirus SARS-CoV-2, precum și declararea pandemiei de către Organizația Mondială a Sănătății, în data de 11.03.2020, Guvernul României a reacționat în plan penal, preferând să ignore rezultatele referendumului din anul 2019 și să modifice de urgență Codul Penal.

Justificarea pare a fi aceea că de la începutul acestei luni și până în prezent un număr tot mai mare de persoane nu declară că provin din zone afectate din punct de vedere al noii epidemii ori că sunt infectate cu coronavirus şi/sau încalcă regulile cu privire la autoizolare sau carantină. Astfel, lipsa luării unor măsuri urgente pentru limitarea infectării cu coranavirusul SARS-CoV-2 ar aduce atingere unor drepturi de bază ale cetățenilor, precum dreptului la viață și dreptului la sănătate.

Aceste fapte prezintă o gravitate deosebită în contextul unei pandemii, cu atât mai mult cu cât, potrivit studiilor științifice realizate de Organizația Mondială a Sănătății, un pacient diagnosticat cu SARS-CoV-2 poate infecta alte 1,4 – 2,5 persoane, în cazul transmisiei interumane existând un interval de 4,4 – 7,5 zile între debutul simptomatologiei la prima persoană și debutul la persoana infectată.

Măsuri tot mai drastice se iau în toată Europa pentru a se încerca împiedicarea răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2. Spre exemplu, în Franța amenda minimă pentru încălcarea noilor restricții este de 135 de euro. Dacă un cetățean francez mai săvârșește o abatere în următoarele 15 zile se va alege cu o amendă de 1.500 de euro. În cazul comiterii a patru abateri în decurs de 30 zile amenda va junge la suma de 3.700 de euro sau, în cel mai rau caz cetățeanul francez va fi condamnat la 6 luni de închisoare. Ca măsură de limitare a extinderii pandemiei de coronavirus, Germania și-a închis parțial granițele cu Danemarca, Franța, Luxemburg, Austria și Elveția. Şi premierul britanic, Boris Johnson, a anunţat măsuri sporite de protecţie, invitându-i pe concetăţenii săi să lucreze, după posibilităţi, de acasă. În Elveţia, ţară care a decretat starea de urgenţă, s-au închis de asemenea restaurantele şi barurile până pe 19 aprilie. Spania şi Portugalia au decis, la rândul lor, să sisteze până pe 15 aprilie toate călătoriile transfrontaliere cu trenul sau avionul.

În România, autoritățile române apreciază că se impune o intervenție inclusiv în planul legislativ al dreptului penal, prin sporirea, pe de o parte, a pedepselor pentru faptele deja incriminate, dar și prin incriminarea unor noi fapte precum nerespectarea dispozițiilor de spitalizare sau carantinare, respectiv incriminarea distinctă și sancționarea aspră a celor care, prin faptele lor, determină infectarea altor persoane, afectând grav sănătatea sau determinând moartea uneia sau mai multor persoane.

Astfel, articolul 326 din Codul penal a fost modificat și are în prezent următorul cuprins:

Art. 326. Falsul în declarații

(1) Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește la producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Fapta prevăzută la alin.(1), săvârșită pentru a ascunde existența unui risc privind infectarea cu o boală infectocontagioasă, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

Astfel, persoanele care dau declarații neadevărate sau care ignoră declararea adevărului, în contextul completării unei declarații conform art. 326. alin (1) din Codul Penal, în legătură cu infectarea cu CODVID-19, riscă să fie sancționate mult mai aspru.

Modificarea infracțiunii de fals în declarații reprezintă un punct de interes major în contextul emiterii Ordonanței Militare nr. 3/2020, care prevede că atât în cazul deplasărilor în interes profesional cât și în cazul deplasărilor în interes personal este necesară completarea unei declarații pe propria răspundere. Aceasta trebuie să cuprindă în mod obligatoriu datele personale: nume, prenume, data nașterii, adresa locuinței în care persona locuiește în fapt, indiferent dacă este identică sau nu cu cea menționată în actul de identitate, locul/locurile deplasării și motivul deplasării, conform modelului declarației emis de către Guvernul României actualizat la data de 26.03.2020. În schimb, lipsa deținerii unei declarații pe propria răspundere constituie contravenție și se sancționează cu amendă contravențională de la 100 lei la 5.000 lei.

În același context și prin același act normativ, a fost modificat art. 352 Cod penal, care are în prezent următorul cuprins:

Art. 352. Zădărnicirea combaterii bolilor

(1) Nerespectarea măsurilor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea bolilor infectontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.

(3) Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de către o persoană care știe că suferă de această boală se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Dacă fapta prevăzută în alin. (2) este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

(5) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(6) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(7) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (3) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor 3 persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(8) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (4) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(9) Tentativa la infracțiunea prevăzută în alin. (3) se pedepsește.

(10) Prin carantină se înțelege restricția activităților și separarea de alte persoane, în spații special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte, într-o manieră care să prevină posibila răspândire a infecției sau contaminării.

În traducere, primul alineat al normei de incriminare consacră faptul că nerespectarea oricărei măsuri de carantină sau spitalizare reglementată, de către orice persoană, indiferent dacă aceasta a produs consecințele aferente sau nu, va fi sancționată cu închisoare sau amendă.

Alineatul doi s-a modificat doar în ceea ce privește înăsprirea tratamentului sancționator, fără a mai se prevedea pedeapsa amenzii penale.

În variantă prevăzută de alineatul următor se sancționează aspru persoana care deși știe că este contaminată cu COVID-19, infectează la rândul său o altă personă cu bună știință. Acestă formă agravată care prespune existența elementului intențional trebuie dovedită de către organele de cercetare penală pentru a fi reținută. Totodată, e singura variantă a infracțiunii care are sancționată tentativa. Tentativa, conform art. 32 din Codul Penal constă în punerea în executare a intenției de a săvârși o infracțiune, executare care însă a fost întreruptă sau nu și-a produs efectul.

Alineatul patru sancționează nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase săvârșită din culpă. Culpa este forma de vinovăție care sancționează fapta celui care prevede rezultatul faptei sale, dar nu îl acceptă, considerând că acesta nu se va produce sau fapta celui care nu prevede rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să-l prevadă.

Dacă faptele prevăzute în primele două alineate sunt urmate de vătămarea corporală cauzată uneia sau mai multor persoane, pedeapsa va fi privarea de libertate între 2 și 7 ani, alături de pedeapsa completară a interzicerii exercitării unor drepturi. Vătămarea corporală este infracțiunea care sancționează consecințele nerezonabile ale lovirilor și altor violențe și anume: infirmitatea, leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav și permanent, avortul și punerea în primejdie a vieții unei persoane.

Urmare a modificărilor recente făcute prin ordonanță de urgență, după articolul 352 se introduce un nou articol, art. 3521  Cod penal , cu următorul cuprins:

Art. 3521. Omisiunea declarării unor informații

Omisiunea persoanei de a divulga cadrelor medicale sau altor persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unități în care acestea își desfășoară activitatea a unor informații esențiale cu privire la posibilitatea de a fi intrat în contact cu o persoană infectată cu o boală infectocontagioasă se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Prin urmare, în momentul în care cetățenii află că o persoană cunoscută este declarată ca fiind infectată cu o boală contagioasă, aceștia trebuie să facă o incursiune retrospectivă și să verifice dacă au intrat în contact cu aceasta în ultima perioadă şi, dacă au făcut-o, au obligaţia de a declara acest lucru cadrelor medicale sau oricăror funcționari publici, ori unității în care aceștia își desfășoară activitatea. În caz contrar, riscă să fie condamnați la pedeapsa de 3 ani închisoare la care se mai poate adăuga un spor de până la 2 ani, conform regimului sancționator aplicabil în perioada stării de urgență.

Ne îngăduim să atragem atenția asupra faptului că modificarea Codului Penal prin ordonanţă de urgenţă, în timpul stării de urgenţă, reprezintă un precedent periculos, deoarece nu vorbim despre dispoziţii limitate în timp ca aplicare, ci despre dispoziţii valabile şi după încetarea stării de urgenţă.

Conform regulilor privind aplicarea legii penale în timp, înăsprirea pedepselor adusă prin modificarea Codului Penal  nu se va aplica persoanelor cercetate deja pentru încercarea de a evita carantina și izolarea. Acestora li se vor aplica prevederile legale aflate în vigoare în momentul comiterii faptei. Așadar, noile modificări din domeniul dreptului penal se vor aplica cetățenilor care după publicarea Ordonanței de Urgență nr. 28 din 18 martie în Monitorul Oficial vor refuza să se conformeze dispozițiilor legale imperative.

În final, vom sublinia faptul că potrivit Codului Penal, orice infracțiune, indiferent că este cuprinsă în Codul Penal sau în altă lege, săvârșită în timpul stării de urgență poate fi pedepsită în regim agravat, ceea ce înseamnă că: la pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea respectivă se va putea adăuga un spor de până la 2 ani închisoare.

Conform art. 77 lit. g) din Codul Penal, săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a profitat de situația prilejuită de o calamnitate, de starea de asediu sau de starea de urgență constituie o circumstanță agravantă generală. Acesteia i se va aplica tratamentul sancționator prevăzut de art. 78 din Codul Penal și anume: se va putea aplica o pedeapsă până la maximum special, care dacă va fi considerat neîndestulător, în cazul închisorii se va putea adăuga un spor de până la 2 ani, care nu va putea depăși o treime din acest maxim, iar în cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximum special.

Un exemplu poate fi edificator în acest sens: în cazul infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor amintite mai sus comisă în varianta alin. (7) ultima teză: transmiterea, prin orice mijloce, a unei boli infectocontagioase de către o personaă care știe că suferă de această boală, dacă s-a produs moartea unei persoane, se pedepsește cu un maximum de 17 ani închisoare (15 ani închisoare în forma de bază, la care se adaugă sporul de 2 ani pentru reținerea circumstanței agravante).

Așadar, conform Ghidului Legislativ privind pedepsele aplicabile în cazul infracțiunilor săvârșite în timpul stării de urgență disponbil on-line pe http://legislatie.just.ro/ se arată o totală lipsă de toleranță față de comiterea de infracțiuni care ar putea accentua criza sanitară, motto-ul de final fiind chiar: „Respectați legea sau veți simți legea”.

Acest material a fost pregătit, pentru pagina web a societății civile de avocați Costaș, Negru & Asociații, de av. Diana Ioana Badiu.