Problema tichetelor-cadou și regimul lor fiscal, în dezbatere la acest moment, ne permit să afirmăm, de la începutul acestui articol, că în dreptul fiscal român eficacitatea normelor legale în vigoare este restrânsă din cauza lipsei de viziune practică și a reglementării raționale.
În acest context, dorim să amintim faptul că aspectele legate de cadrul legal conferit în această materie este reglementat prin Legea nr. 193/2006 pentru tichetele-cadou acordate în perioada 2006 – 31.12.2018 și Legea nr. 165/2018 pentru cele atribuite din 1.01.2019 până în prezent.
Cronologic, până la data de 1 ianuarie 2007, regimul acestor indemnizații era acela conform căruia acestea nu erau supuse impozitării, în sensul impozitului pe venit, având în vedere Vechiul Cod Fiscal. Doar la un moment ulterior, tichetele-cadou deveneau venituri impozabile, iar tichetele de creșă au rămas venituri neimpozabile și după acest moment.
Preliminar, subiectul ne-a atras atenția datorită diferitelor interpretări născute la nivelul practicii existente la acest moment în România, organele fiscale fiind acelea care, de multe ori, interpretează abuziv unele texte legale pentru a percepe impozite și contribuții fără a avea un fundament legal.
Modalitatea în care legiuitorul a înțeles să abordeze acest subiect este una interesantă întrucât, deși prevederile legale sunt destul de clare, la nivel național s-au identificat mai multe opinii divergente în legătură cu aplicarea in concreto a acestora.
Raportat la implicațiile fiscale actuale, echipa noastră înțelege să ofere următoarea modalitate de interpretare a textelor legale relevante, pornind de la distincția cu privire la persoanele care primesc aceste tichete – cadou.
Astfel, dacă angajatorul oferă tichete angajaților proprii, din perspectiva acestuia, din perspectiva impozitului pe profit cheltuielile cu tichetele-cadou vor fi deductibile în limita a 5 % din cheltuielile cu salariile. Însă, raportat la angajați, doar anumite evenimente îi vor exonera pe aceștia de la plata impozitului pe venit și contribuțiilor sociale obligatorii, evenimente expres menționate de art. 76 alin. (4) lit. a) Cod fical și numai în cazul în care nu se depășește plafonul legal de 150 lei. Pentru ceea ce excede acestei sume, se va datora atât impozit pe venit, cât și contribuții sociale obligatorii.
Dacă evenimentele nu fac parte din categoriile prevăzute exhaustiv de legea fiscală, atunci pentru acestea se va datora impozit pe venit, însă nu și contribuții sociale obligatorii, aceasta întrucât aceste venituri vor fi asimilitate unor avantaje de natură patrimonială, conform art. 76 alin. (3) lit. h) Cod fiscal.
În cazul atribuirii de tichete-cadou unor terți, din punct de vedere al impozitului pe profit datorat de societatea distribuitoare aceste tichete-cadou vor genera cheltuieli care vor putea fi înregistrate:
- fie ca și cheltuieli deductibile integral cu titlul de cheltuieli de marketing, pentru studiul pieței, pentru promovarea pe piețele existente sau noi, cheltuieli pentru reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor;
- fie ca și cheltuieli de protocol, acestea fiind deductibile limitat într-o cotă de 2% aplicată asupra profitului contabil.
De aici decurg și discuțiile pe care organele fiscale prin interpretările lor le-au născut în practică, deoarece acestea doresc să forțeze subiecții să plătească contribuții sociale obligatorii afirmând că aceste tichete-cadou au ca sursă un raport dependent între societatea care acordă tichetele-cadou și terțul beneficiar.
Din punctul nostru de vedere, prevederile sunt clare și cu privire la acest aspect, stabilind prin intermediul art. 114 alin. (1) lit. h) Cod fiscal faptul că aceste venituri sunt calificate ca fiind venit din altă surse, rezultând astfel că se va datora impozit prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut, obligația fiind aceea de reținere la sursă a impozitului.
În ceea ce privește contribuția de asigurări sociale de sănătate, doar prin excepție, în cazul în care veniturile vor depăși plafonul a 12 salarii minime brute pe țară, persoana fizică va datora contribuție de asigurare socială de sănătate și va avea obligația depunerii declarației unice.
În unele cazuri, distribuirile de tichete-cadou se fac și între două persoane juridice.
Ce dorește de fapt fiscul să facă în această situație? Prin practica sa, dezvoltată în anul 2020, dorește să considere aceste distribuiri dintre o persoană juridică și o altă persoană juridică ca fiind o acordare a unor tichete în baza unei legături de subordonare și dependență între prima persoană juridică și administratorul celei de-a doua persoane juridice, care ar fi, de fapt, un raport de muncă disimulat.
Miza discuției se mută astfel pe motivele reale ale acordării acestui beneficiu către terți, aceștia neavând relații de muncă cu societatea, opiniile generate în practică fiind departe de a fi unanime. Raportat la legea fiscală, conchidem că aceasta este departe de a ne oferi un cadrul legal adecvat pentru structurarea planurilor de business.
Într-o opinie intermediară, apreciem însă că o recalificare de tipul celei propuse de fisc este pur artificială și lipsită de orice fundament juridic în Codul fiscal actual.
O altă lacună legislativă este aceea a modalității prin care se realizează reținerea la sursă, asta deoarece legislația fiscală, din nou, nu oferă o soluție explicită asupra modului în care se poate efectua. Este opinia noastră că, la acest moment, în cazul oricărei distribuiri de tichete-cadou sub imperiul art. 114 Cod fiscal, societatea distribuitoare va trebui să pretindă plata, de către beneficiar, în numerar, a impozitului de 10% din valoarea tichetelor-cadou, impozit pe care apoi să îl vireze la bugetul de stat.
Ultimele modificări legislative ale Legii nr. 227/2015 sunt departe de a ne conferi lămuriri asupra aspectelor legate de problematica tichetelor-cadou, lăsându-se astfel loc arbitrariului prin practica abuzivă a organelor fiscale de a impozita acordarea tichetelor – cadou inclusiv din perspectiva contribuțiilor sociale.
Acest material a fost pregătit, pentru Blog-ul societății civile de avocați Costaș, Negru & Asociații, de către Larisa Mărginean, în cadrul unui program de practică profesională extinsă.
