În practica societății civile de avocați Costaș, Negru & Asociații ne ocupăm și de chestiuni de drept administrativ pur, precum litigiul circumscris validării mandatului unui consilier local.
Credem că într-un stat de drept partidele politice constituie un pilon fundamental al democrației, având un rol esențial în reprezentarea intereselor cetățenilor, iar consilierii locali în administrarea unităților administrativ-teritoriale. Totuși, în practica juridică, ne confruntăm deseori cu situații de invalidare nelegală a mandatelor consilierilor locali, generate de conflicte interne ale partidelor sau de nerespectarea procedurilor legale. Aceste cazuri atrag atenția asupra nevoii stringente de a consolida transparența și legalitatea în cadrul procesului decizional, atât al partidelor politice, cât și al autorităților implicate.
Pe scena administrației publice locale, consilierii locali joacă un rol crucial. Aceștia sunt aleși prin vot universal, direct și secret, pentru a reprezenta comunitatea locală și a contribui la adoptarea hotărârilor de interes public. Mandatul lor este exercitat în baza legalității, imparțialității și transparenței, fiind indispensabil pentru buna funcționare a administrației locale.
Validarea mandatului consilierilor locali este operațiunea situată între momentul alegerii și cel al depunerii jurământului. Prin această operațiune, care implică intervenția a diferiți actori din sfera administrativă și judecătorească, se verifică dacă consilierii locali au fost aleși legal.[1] Un consilier local declarat ales întră în exercițiul mandatului după ce este validat și depune jurământul prevăzut de lege. Exercițiul mandatului de consilier local este dublu condiționat de validarea mandatului. Potrivit doctrinei, validarea reprezintă o operație prin care o autoritatea statală sau a administrației publice locale desemnată prin vot de către corpul electoral este confirmată în vederea ocupării și exercitării funcției respective.[2]
Validarea se realizează de către instanță doar dacă persoana respectivă îndeplinește mai multe condiții, cuprinse în art. 114 alin. (2) din Ordonanță de urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul Administrativ și dacă se respectă procedura prevăzută de lege. Aceste condiții trebuie întrunite cumulativ și sunt următoarele: existența domiciliului în localitatea în care a fost ales; existența drepturilor electorale; existența calității de membru a partidului pe lista pe care a fost ales; depunerea raportului detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale în conformitate cu prevederile legii privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale de către mandatarul financiar coordonator; nerenunțarea la mandat înainte de validare; alegerea nu s-a făcut prin fraudă fiscală.
Dovada îndeplinirii condițiilor amintite se face prin următoarele documente, care se depun la instanță, prin grija secretarului general al unității administrativ-teritoriale: copie de pe cartea de identitate; cazierul juridic; confirmarea calității de membru al partidului pe a cărui listă a fost ales sau hotărârea definitivă a instanței judecătorești; depunerea raportului detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale în conformitate cu prevederile legii privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale de către mandatarul financiar coordonator; dovada nerenunțării la mandat în temeiul art. 115 din Ordonanță de urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul Administrativ; documente privind rezultatele alegerilor înaintate de către biroul electoral din circumscripția judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au fost desfășurate alegeri.
Dacă toate aceste condiții sunt îndeplinite, mandatul consilierului ales este validat în cel mult 25 de zile de la data desfășurării alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, în procedură necontencioasă prin încheiere pronunțată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii.
Cu toate acestea, există numeroase cazuri în care validarea sau invalidarea unui mandat este influențată de conflicte interne din cadrul partidelor. Această situație pune în lumină tensiunea dintre drepturile individuale ale consilierilor și disciplina internă a partidelor politice.
Un exemplu concret gestionat recent de echipa de avocați Costaș, Negru & Asociații ilustrează complexitatea și importanța respectării stricte a procedurilor legale în situații delicate din sfera administrației publice și politice. În acest caz, clientul nostru, ales în funcția de consilier local pe listele unui partid politic, a fost supus unei decizii de invalidare a mandatului, bazată pe pretinsa pierdere a calității de membru al formațiunii politice respective. Echipa noastră a intervenit contestând atât procesul-verbal de excludere din partid, care încălca normele statutare aplicabile, cât și Încheierea Judecătoriei Turda, prin care mandatul clientului a fost invalidat în ciuda îndeplinirii condițiilor necesare validării. Acest demers a evidențiat importanța unei apărări juridice bine fundamentate pentru protejarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor implicate în procese decizionale complexe.
Astfel că, prin Hotărârea recent pronunțată de către Tribunalul Cluj, am reușit să obținem o soluție favorabilă pentru clientul nostru, în sensul admiterii apelului formulat și dispunerea validării mandatului de consilier local. Procedura apelului s-a desfășurat cu rapiditatea dat fiind caracterul urgent de soluționare, respectiv 5 zile de la depunerea apelului conform art. 114 alin. (6) din Ordonanță de urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul Administrativ.
Tribunalul a reținut că excluderea din partid poate constitui temei pentru invalidarea mandatului de consilier local doar dacă hotărârea prin care s-a aplicat această sancțiune a devenit definitivă, fie prin lipsa unei contestații, fie ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive pronunțate de instanța competentă.
În speță, din înscrisurile depuse la dosarul de apel, rezultă că apelantul a contestat decizia de excludere în fața Comisiei de Etică, Integritate și Arbitraj a Partidului, iar la data pronunțării hotărârii Tribunalului, decizia de excludere nu era definitivă. Prin urmare, condiția prealabilă pentru invalidarea mandatului nu a fost îndeplinită și nu a existat niciun obstacol juridic în calea validării mandatului clientului nostru.
Tribunalul a subliniat, de asemenea, claritatea dispozițiilor art. 114 alin. (2) lit. c) din Ordonanță de urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul Administrativ, care stipulează explicit că invalidarea mandatului este posibilă doar în cazul unei excluderi definitive din partidul pe ale cărui liste persoana a candidat. Această dispoziție se bazează pe premisa rezonabilă că pot fi admise căi de atac, ceea ce poate modifica caracterul definitiv al unei decizii de excludere.
Pe baza soluției pronunțate de Tribunalul Cluj și a informațiilor obținute pe parcursul procesului, am concluzionat că, pentru a preveni abuzurile și a proteja drepturile consilierilor locali, există două soluții aplicabile. Prima soluție constă în contestarea deciziilor interne ale partidelor, ce are ca efect direct suspendarea măsurilor impuse până la soluționarea definitivă a contestației. A doua soluție presupune formularea unei căi de atac împotriva hotărârii de invalidare pronunțate de instanța competentă să valideze astfel de mandate, oferind posibilitatea de a corecta eventualele erori administrative. Astfel că, ori de câte ori apar abateri de la normele statutare, cum ar fi lipsa convocării, cvorumul incert sau o motivare insuficientă, se pot aplica soluțiile menționate anterior pentru a remedia situația și a asigura respectarea drepturilor și intereselor legitime.
Cazul analizat subliniază într-un mod clar complexitatea interacțiunii dintre disciplina internă a partidelor politice și mandatul public exercitat de consilierii locali. Deși partidele politice dețin prerogativa de a-și stabili reguli interne, această autonomie organizațională este condiționată de respectarea cadrului legal, a normelor statutare proprii. Aceste cerințe nu sunt opționale, ci constituie elemente esențiale pentru asigurarea unui proces decizional corect și transparent.
În cazul clientului nostru, invalidarea mandatului său pe baza pierderii calității de membru de partid, deși aparent justificată de normele interne ale partidului, a necesitat o examinare atentă pentru a asigura respectarea principiilor juridice. O decizie nesusținută de o bază juridică solidă sau una care rezultă din erori procedurale poate avea consecințe profunde, putând încălca drepturile fundamentale ale individului și submina principiile democrației locale.
Acest caz reamintește faptul că mandatul public al unui consilier local, care este conferit prin încrederea cetățenilor, nu poate fi supus deciziilor arbitrare din cadrul unui partid politic. Dreptul de a deține și exercita un mandat public nu este doar o extensie a afilierii politice, ci o responsabilitate civică și juridică care trebuie protejată împotriva abuzurilor.
Acest articol a fost pregătit, pentru blogul societății civile de avocat Costaș, Negru & Asociații de av. Sabina-Cătălina Maerean, avocat în Baroul Arad.
Costaș, Negru & Asociații este o societate civilă de avocați cu birouri în Cluj-Napoca, București și Arad, care oferă asistență, reprezentare juridică și consultanță în mai multe arii de practică prin intermediul unei echipe compuse din 18 avocați și consultanți. Detaliile privind serviciile juridice și componența echipei pot fi găsite pe pagina web https://www.costas-negru.ro.
Toate drepturile pentru materialele publicate pe pagina web a societății și prin intermediul rețelelor sociale aparțin Costaș, Negru & Asociații, reproducerea acestora fiind permisă doar în scop de informare și cu citarea corectă și completă a sursei.
[1] M.C Apostolache, Regimul juridic al validării mandatului consilierilor locali/județeni – între stabilitate și dorința de schimbare, în RDP nr. 2/2018, pp. 66-72” apud V. Vedinaș (coord.), Codul administrativ comentat explicații, jurisprudență, doctrină, Ed. Universul Juridic, București, 2022, p. 399.
[2] D. Apostol Tofan, Drept administrativ, ed. a 5-a, Ed. C.H. Beck, București, 2020, p.247 apud V. Vedinaș (coord.), idem.
