Lumea se schimbă și, o dată cu ea, modul în care serviciile juridice sunt prestate. Tocmai de aceea echipa Costaș, Negru & Asociații abordează astăzi o temă de maxim interes: crowdfunding-ul.
Intuitiv, considerăm că crowdfundingul este un instrument de finanțare apărut ca urmare a dezvoltării tehnologiei în secolul XXI. Cu toate acestea, ați putea rămâne surprinși să aflați faptul că prima formă de crowdfunding este reținută a fi având loc în anul 1713.
În acel an, Alexander Pope și-a propus să realizeze o traducere în limba engleză a operei scrisă de Homer, Iliada, text care conține 15.693 versuri. Având în vedere costurile ridicate ale acestui proiect, poetul a decis să atragă finanțare de la mai multe persoane care trebuiau să achite două guinee de aur pentru fiecare volum. Astfel, poetul englez a reușit să atragă fonduri de la aproximativ 750 de persoane care au fost ulteriori menționați într-una dintre primele ediții publicate.
Traducerea a fost publicată în șase volume, între 1715 și 1720 și putem concluziona că a fost un real succes care a pus bazele a ceea ce astăzi cunoaștem sub numele de crowdfunding sau conform legislației române, servicii de finanțare participativă.
Cu toate acestea, crowdfundingul precum îl cunoaștem la acest moment a început să se dezvolte ulterior apariției internetului și a fost implementat cu succes ca urmare a crizei financiare din 2007 care a limitat drastic oportunitățile antreprenorilor de a acces fonduri de la instituțiile clasice de creditare.
Dezvoltarea tehnologiei și a platformelor online a creat astfel un nou model de finanțare, bazat pe participarea unui număr mare de persoane care contribuie cu sume mici.
Reglementări naționale și europene
La nivelul Uniunii Europene a fost adoptat la data de 7 octombrie 2020 Regulamentul (UE) 2020/1.503 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă.
Prin acest cadrul legislativ au fost puse bazele crowdfundingului la nivel european cu privire la modul de organizare al acestor furnizori, autorizarea lor de către autoritatea competentă sau cerințele organizatorice, financiare și operaționale aplicabile.
Ulterior acordării autorizației, furnizorul de servicii de finanțare participativă este înscris în registrul public administrat de către European Securities and Markets Authority (ESMA), iar activitatea sa se desfășoară sub supravegherea permanentă a autorității competente care a emis autorizația.
Un furnizor de servicii de finanțare participativă care a fost autorizat într-un stat membru poate presta activitatea și în restul țărilor membre ale Uniunii Europene cu condiția informării autorității competente, în conformitate cu prevederile art. 18 din Regulamentul (UE) 2020/1.503.
În acest moment, în Registrul ESMA se regăsesc 259 entități care au fost autorizate în statele membre ale Uniunii Europene. Dintre acestea, 7 entități au fost autorizate în România de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Potrivit raportului „Crowdfunding in the EU 2025” realizat de către ESMA, în anul 2024 cele 181 de entități autorizate la nivelul Uniunii Europene la acel moment au reușit să strângă suma totală în valoare de 4.25 miliarde de euro. 80% din această sumă a fost strânsă în Franța (1,45 miliarde euro), Țările de Jos (1 miliard euro), Spania (0,45 miliarde euro), Italia (0,29 miliarde euro) și Lituania (0,28 miliarde euro).
În România, dispozițiile Regulamentului (UE) 2020/1.503 au fost puse în aplicare prin Legea nr. 244/2022. Prin respectiva legislație, Autoritatea de Supraveghere Financiară a fost denumită ca fiind autoritatea competentă în ceea ce privește autorizarea, reglementarea, supravegherea și controlul furnizorilor de servicii de finanțare participativă.
Și totuși, ce este crowdfundingul și cum funcționează?
Crowdfundingul reprezintă un tip de intermediere în cadrul căreia un furnizor de servicii de finanțare participativă care nu își asumă niciun fel de riscuri, administrează o platformă digitală, deschisă publicului larg destinată punerii în legătură a potențialilor investitori sau împrumutători cu dezvoltatorii care caută finanțare. O astfel de finanțare poate consta în împrumuturi, achiziționarea de valori mobiliare sau alte instrumente admise în scopul finanțării participative.
Prin urmare, întreprinderile nou înființate (startup-uri) sau întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) reușesc să atragă sume mici de bani de la un număr ridicat de persoane în locul obținerii unei finanțări clasice prin intermediul unei instituții de credit.
Pe lângă faptul că oferă o sursă alternativă de finanțare, inclusiv de capital de risc, finanțarea participativă poate oferi și alte beneficii pentru afaceri. Aceasta poate valida o idee de afaceri, poate oferi antreprenorilor acces la un număr mare de persoane care le pot transmite idei și informații și poate fi chiar un instrument util de marketing.
Există două modalități de finanțare care sunt reglementate prin Regulamentul (UE) 2020/1.503, iar acestea sunt:
- Finanțarea participativă bazată pe împrumuturi. În această formă, platforma nu împrumută proiectele din fondurile proprii, ci doar facilitează încheierea contractelor de împrumut dintre investitori și dezvoltatorii proiectului;
- Finanțare participativă bazată pe investiții. În acest caz, investiția se face prin achiziționarea de valori mobiliare sau instrumente admise în scopul finanțării participative și care sunt emise de dezvoltatorii de proiecte sau de un vehicul investițional.
Cu toate acestea, regulamentul european nu reglementează crowfundingul bazat pe donații și recompense sau oferta inițială de monede (IPO) care este reglementată conform Regulamentului (UE) 2023/1.114 cunoscut ca MiCA.
- Aspecte de reținut pentru furnizorii de servicii de finanțare participativă
Procedura de autorizare ca furnizor de servicii de finanțare participativă presupune îndeplinirea mai multor cerințe statuate în Regulamentul (UE) nr. 2020/1.503 în conformitate cu prevederile art. 12.
În continuare vom reda cele mai importante aspecte din documentația necesară autorizării unui furnizor de servicii de finanțare participativă, lista neavând un caracter exhaustiv.
În primul rând, entitatea legală constituită în acest sens va trebui să prezinte autorității de autorizare și supraveghere mai multe elemente precum ar fi: (a) un program de activitate care să descrie tipurile de servicii de finanțare participativă pe care entitatea în cauză își propune să le presteze; (b) descrierea mecanismelor de guvernanță și de control interne aplicabile furnizorului; (c) descrierea sistemelor, resurselor și procedurilor utilizate de furnizorul de servicii de finanțare participativă pentru controlul și protecția sistemelor de prelucrare a datelor; (d) descrierea riscurilor operaționale ale entității (e) descriere a planului de asigurare a continuității al furnizorului; (f) descriere a mecanismelor de externalizare ale furnizorului sau (g) descrierea procedurilor de către acesta cu privire la tratarea plângerilor din partea clienților.
Ulterior, furnizorul în cauză va trebui să dovedească îndeplinirea garanțiilor prudențiale solicitate de legiuitorul european. Mai precis, furnizorul va trebui să dispună în permanență de garanții cel puțin egale cu cea mai mare dintre următoarele criterii: (a) 25.000 EUR sau (b) un sfert din cheltuielile generale fixe din anul precedent, revizuite anual, care urmează să includă costul administrării împrumuturilor pentru o perioadă de trei luni, în cazul în care furnizorul de servicii de finanțare participativă facilitează, de asemenea, acordarea de împrumuturi.
Garanțiile prudențiale menționate se prezintă sub forma de (a) fonduri proprii; (b) o poliță de asigurare care să acopere teritoriile Uniunii în care se comercializează în mod activ oferte de finanțare participativă sau o garanție comparabilă sau (c) o combinație dintre primele două.
Persoanele implicate într-un astfel de proiect nu pot deține nicio participație la ofertele de finanțare participativă de pe platformele acestora fiind obligați să mențină și să aplice reguli interne eficace pentru prevenirea conflictelor de interese.
De asemenea, persoanele care răspund de administrarea entității care furnizează aceste servicii trebuie să dovedească faptul că se bucură de o bună reputație și dețin suficiente cunoștințe, competențe și experiență pentru asigurarea administrării furnizorului de servicii de finanțare participativă.
Important de menționat faptul că furnizorii de servicii de finanțare participativă nu pot presta servicii de plată în sensul definiției Directivei (UE) 2015/2366 din moment ce autorizarea de a presta servicii de finanțare participativă nu echivalează cu o autorizare de a presta totodată servicii de plată.
Prin urmare, acești operatori pot externaliza, integral sau parțial, orice funcție operațională unor terți, inclusiv funcția de servicii de plată, în conformitate cu prevederilor art. 9 din Regulament.
Legiuitorul european a stabilit și un plafon al valorii totale pentru ofertele de finanțare participativă făcute de un dezvoltator de proiect care este în cuantum de 5.000.000 EUR.
- Aspecte de reținut pentru investitori
Potențialii investitori se bucură de o largă protecție care este instituită în Capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 2020/1.503 prin care sunt oferite garanții solide, în special investitorilor nesofisticați sau clienților de retail, potrivit Directivei 2014/65/UE.
Potrivit art. 19, clienții trebuie să fie informați de către furnizorii cu privire la toate costurile, riscurile financiare și comisioanele aferente serviciilor sau investițiilor de finanțare participativă, criteriile de selecție a proiectelor de finanțare participativă și cu privire la natura și riscurile aferente serviciilor de finanțare participativă.
Mai mult, furnizorii acestor servicii pun la dispoziția investitorilor fișa cu informații esențiale privind investiția, elaborată de dezvoltatorul de proiect pentru fiecare ofertă.
Investitorii trebuie să fie informați cu privire la ratele de nerambursare aferente proiectelor de finanțare participativă care sunt oferite într-un mediu vizibil pe platforma furnizorului de servicii de finanțare participativă.
Este important de menționat faptul că potrivit art. 21 din Regulament, în sarcina furnizorilor există și obligația de a evalua în mod prealabil investitorii nesofisticați în vederea oferirii accesului deplin la opțiunea de a investi în proiectele de finanțare participativă de pe platformă. Evaluarea respectivă are ca scop verificarea experienței, obiectivele în materie de investiții, situația financiară și cunoștințele de bază despre riscurile asociate investițiilor în general și cele asociate tipurilor de investiții disponibile pe platformă.
Salutăm această decizie a legiuitorului de a pune în sarcina furnizorilor această obligație care devine un drept de bază al investitorului aflat la început de drum în procesul investițional și care nu dispune de aceleași resurse precum restul actorilor din piață.
Un alt drept esențial al clientului nesofisticat este perioada de reflecție precontractuală stabilită prin art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 2020/1.503. Mai concret, investitorii au opțiunea, în orice moment, de a-și revoca oferta de a investi sau expresia de interes pentru oferta de finanțare participativă fără a fi nevoiți să prezinte un motiv și fără a putea fi penalizați.
Concluzie
În concluzie, crowdfundingul facilitează accesul la finanțare și vine în ajutorul antreprenorilor aflați la început de drum sau întreprinderilor mici și mijloci prin reunirea unui număr mare de persoane dispuse să susțină un proiect. Această forma de finanțare alternativă nu a fost creată prin legislația europeană și națională menționată, ci acestea i-au oferit un cadru juridic unitar, menit să încurajeze dezvoltarea pieței economice și, în același timp să asigure un nivel adecvat de protecție pentru investitori. Într-un context politico-economic dificil, această formă de investiție poate reprezenta salvarea antreprenorilor sau întreprinderilor mici și mijloci, contribuind astfel la dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial mai accesibil și mai dinamic.
Deși Regulamentul (UE) 2020/1.503 urmărește armonizarea și simplificarea cadrului aplicabil serviciilor de finanțare participativă, în practică se întâlnesc adevărate provocări cu privire la etapa de autorizare a furnizorilor de servicii de finanțare participativă și de respectare a prevederilor în vederea funcționării în condiții optime sau referitor la protecția acordată investitorilor ca urmare a derulării activităților în cauză. În acest context, asistența juridică specializată reprezintă adesea un element esențial atât pentru furnizorii de servicii de finanțare participativă, cât și pentru participanții la această metodă alternativă de finanțare.
Acest articol a fost redactat, pentru Blogul Costaș, Negru & Asociații, de av. Raul Celmare din Baroul Cluj.
Costaș, Negru & Asociații este o societate civilă de avocați cu birouri în Cluj-Napoca, București și Arad, care oferă asistență, reprezentare juridică și consultanță în mai multe arii de practică prin intermediul unei echipe compuse din 16 avocați și consultanți. Detaliile privind serviciile juridice și componența echipei pot fi găsite pe pagina web https://www.costas-negru.ro. Toate drepturile pentru materialele publicate pe pagina web a societății și prin intermediul rețelelor sociale aparțin Costaș, Negru & Asociații, reproducerea acestora fiind permisă doar în scop de informare și cu citarea corectă și completă a sursei.
