CEDO: Încetarea contractului de muncă de drept la atingerea vârstei pensionării constituie discriminare conform Convenției Europene a Drepturilor Omului

În cauza Sârbu c. României, CEDO a hotărât la data de 22 decembrie 2022 că a nu le oferi reclamantelor opțiunea de a continua să lucreze după vârsta de pensionare și până la atingerea vârstei de pensionare stabilite pentru bărbați a constituit o discriminare bazată pe sex care nu era justificată în mod obiectiv sau necesară în aceste circumstanțe.

Context

  1. Doamna Moraru

Doamna Moraru era un funcționar public care lucra în calitate de consilier juridic în cadrul ANAF. Întrucât se apropia de vârsta de pensionare stabilită pentru femei la acel moment (60 ani și 6 luni), la 7 decembrie 2016 a formulat o cerere angajatorului prin care a solicitat să lucreze până când va atinge vârsta de pensionare stabilită pentru bărbați, 65 de ani.

Prin decizia din data de 3.02.2017 ANAF  a încetat contractul de muncă al doamnei Moraru începând cu data de 1.03.2017, pe motiv că a atins vârsta legală de pensionare și a realizat stagiul obligatoriu de cotizare la sistemul de pensii.

Hotărârile instanțelor de judecată

Doamna Moraru a introdus o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat anularea deciziei din 3 februarie 2017. A invocat dispozițiile Legii privind egalitatea de șanse (Legea nr. 202/2002) și ale Directivei 2006/54/CE. A invocat, de asemenea, Convenția de la Istanbul care îndeamnă statele să ia măsuri legislative și de altă natură pentru a preveni discriminarea bazată pe sex. În acțiune reclamanta a menționat faptul că stabilirea unei vârste de pensionare diferite pentru bărbați și femei constituie o discriminare interzisă.

Tribunalul Vrancea a admis acțiunea doamnei Moraru, statuând faptul că un funcționar public are dreptul și nu obligația de a se pensiona.

Curtea de Apel Galați a admis recursul declarat de ANAF, iar în consecință a respins acțiunea introdusă de către doamna Moraru ca nefondată. Curtea de Apel Galați a apreciat că Directiva 2006/54/CE nu se aplică în prezenta cauză, având aplicabilitate Directiva 79/7/CEE care permite statelor membre să excludă din domeniul de aplicare al acesteia determinarea vârstei de pensionare în scopul acordării pensiilor pentru limită de vârstă și de retragere.

  1. Doamna Marin

Doamna Marin era șef de serviciu în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Cu două luni înainte de a împlini vârsta de pensionare (61 de ani) doamna Marin a depus o cerere prin care solicita dreptul de a lucra un an suplimentar.

Prin decizia din data de 15.01.2019 Ministerul a dispus încetarea raporturilor de muncă cu doamna Marin începând cu data de 12.01.2019, pe motiv că aceasta îndeplinea condițiile prevăzute de lege: atinsese vârsta standard de pensionare și realizase stagiul minim de cotizare la sistemul de pensii.

Hotărârile instanțelor de judecată

Doamna Marin a solicitat revocarea deciziei de încetare a contractului de muncă, dar nu a primit niciun răspuns, sens în care la data de 28.03.2019 a introdus o acțiune prin care a solicitat anularea deciziei mai sus menționate.

Tribunalul București a admis acțiunea formulată de doamna Marin, a anulat decizia de încetare a contractului de muncă.

Instanța a statuat faptul că în speță este aplicabilă Decizia nr. 378/2018 a Curții Constituționale prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii și constată că acestea sunt constituționale în măsura în care sintagma „condiții de vârstă standard“ nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiții identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Ministerul a formulat recurs împotriva Deciziei Tribunalului, Curtea de Apel București a admis recursul, iar în consecință a respins acțiunea introdusă de doamna Marin. Instanța a statuat că doamna Marin nu putea să continue să lucreze după vârsta de pensionare întrucât nu i-a fost aprobată cererea de către angajator.

De asemenea, instanța a apreciat că doamna Marin nu a solicitat un tratament egal, și anume prelungirea raportului său de muncă până la atingerea vârstei legale de pensionare stabilite pentru bărbați. Cererea sa, de a i se permite să continue să lucreze timp de un an după vârsta de pensionare, nu intra în domeniul de aplicare a deciziei CCR. De asemenea, decizia CCR nu se aplica nici în cazul prezentei proceduri, având în vedere că situația reclamantei era reglementată de Legea privind funcționarii publici și nu de Codul muncii.

Plângerea adresată Curții Europene a Drepturilor Omului

Doamnele Moraru și Marin s-au plâns Curții cu privire la încălcarea Articolului 1 al Protocolului 12 privind interzicerea generală a discriminării („Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenența la o minoritate naţională, avere, naştere sau oricare altă situaţie.”)

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că prin instituirea și menținerea unei reguli generale privind încetarea obligatorie a raporturilor de muncă ale femeilor la o vârstă mai mică decât cea stabilită pentru bărbați, cu posibilitatea doar a câtorva excepții introduse prin Legea nr. 156/2018, legiuitorul perpetuează o viziune stereotipică asupra rolurilor de gen și tratează femeile ca pe un grup omogen lipsit de autonomie, un grup ale cărui situații sau dorințe personale în ceea ce privește viața profesională și dezvoltarea carierei, precum și alinierea lor la cele ale bărbaților sunt complet ignorate.

Curtea a concluzionat faptul că a nu le oferi reclamantelor opțiunea de a continua să lucreze după vârsta de pensionare și până la atingerea vârstei de pensionare stabilite pentru bărbați a constituit o discriminare bazată pe sex care nu era justificată în mod obiectiv sau necesară în aceste circumstanțe.

Decizia Curții Constituționale nr. 387/2018

Este important de menționat faptul că între timp situația a fost remediată prin decizia Curții Constituționale nr. 387/2018  care a constatat că încetarea automată a contractului de muncă al unei femei la împlinirea vârstei de pensionare stabilite de Codul muncii constituie o discriminare bazată pe sex și a considerat că motivele care au justificat instituirea unui tratament diferit pentru bărbați și femei în ceea ce privește condițiile de acordare a dreptului la pensie nu îndeplinesc cerințele unei justificări obiective și raționale pentru încetarea automată a unui raport de muncă.

Totuși, decizia Curții Constituționale a fost analizată de Tribunalul București, respectiv de către Curtea de Apel București, iar cea din urmă instanță a apreciat că nu se aplică. În pofida acestui aspect, CEDO a apreciat că există o discriminare în cazul doamnei Marin.

Situația privind legea funcționarilor publici a fost remediată în anul 2021, când Curtea Constituțională  a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 98 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în redactarea anterioară modificării prin art. I pct. 24 din Legea nr. 156/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, ale art. 98 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999 și a constatat că acestea sunt constituționale în măsura în care sintagma „condiții de vârstă standard“ nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea exercitării raportului de serviciu, în condiții identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România pentru încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 12 din CEDO privind interzicerea generală a discriminării cu privire la doamna Moraru și doamna Marin.

Acest articol a fost pregătit, pentru Blogul societății civile de avocați Costaș, Negru & Asociații, de av. Ariana Ciociu din Baroul Cluj.

Costaș, Negru & Asociații este o societate civilă de avocați cu birouri în Cluj-Napoca, București și Arad, care oferă asistență, reprezentare juridică și consultanță în mai multe arii de practică prin intermediul unei echipe compuse din 16 avocați și consultanți. Detaliile privind serviciile juridice și componența echipei pot fi găsite pe pagina web https://www.costas-negru.ro. Toate drepturile pentru materialele publicate pe pagina web a societății și prin intermediul rețelelor sociale aparțin Costaș, Negru & Asociații, reproducerea acestora fiind permisă doar în scop de informare și cu citarea corectă și completă a sursei.

Lasa un comentariu

Please enter your name.
Please enter comment.