În materia dreptului muncii, echipa Costaș, Negru & Asociații întâlnește în practică probleme diverse. Una dintre aceste probleme este soarta contractului individual de muncă, în contextul în care s-a emis o decizie de pensionare pentru limita de vârstă în ceea ce îl privește pe salariat.
Cu titlu de exemplu, întâlnim o astfel de situație în momentul în care pe parcursul desfășurării unui contract individual de muncă salariatul primește o Decizie de pensionare pentru limita de vârstă. Așadar, întrebarea care apare în acest context este ce se întâmplă cu contractul individual de muncă? În concret, de interes este dacă salariatul continuă sau nu raporturile de muncă, aspect care va fi lămurit în cele ce urmează.
În practica recentă a societății Costaș, Negru și Asociații ne-am întâlnit cu situația în care un salariat a cărui cerere de pensionare a fost admisă, solicita instanței anularea deciziei angajatorului pe motiv că este abuzivă. În mod evident, Tribunalul Bihor a opinat în sensul că nu vorbim despre o concediere, ci despre o simplă decizia a angajatorului prin care se constată faptul că a încetat de drept contractul individual de muncă. Așadar, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca nefondată.
Astfel, conform art. 56 alin. 1 lit. c) Codul Muncii, contractul individual de muncă încetează de drept la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare (…); la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul I sau II.
Având în vedere textul legal antemenționat, observăm faptul că un contract individual de muncă încetează de drept în momentul în care există o decizie de pensionare.
Totuși, există și ipoteze în care salariatul nu este de acord cu încetarea contractului individual de muncă, dorindu-și să-și continue activitatea. Pentru aceste situații, art. 56 alin. 4 Codul Muncii prevede faptul că agajatorul poate să fie de acord ca salariatul să-și continue activitatea, însă nu este obligat. Prin urmare, soarta unui contract individual de muncă, în contextul existenței unei decizii de pensionare și manifestării de voință în sensul continuării activității a salariatului, depinde de voința angajatorului.
Sintagma încetează de drept a fost interpretată în sensul că raporturile de muncă cu angajatorul încetează în temeiul legii, fără a fi avută în vedere opțiunea salariatului. Totodată, contractul individual de muncă încetează la momentul apariției cauzei de încetare.[1]
Cu alte cuvinte, decizia de încetare a angajatorului este una legală chiar dacă salariatul își manifestă intenția de a-și continua activitatea.
Mai departe, în doctrina şi practica judiciară[2] s-a statuat că în cazul încetării de drept a contractului individual de muncă, pentru motivele prevăzute de art. 56 Codul muncii, nu este necesară îndeplinirea vreunei formalități prealabile, obligatorii, întrucât încetarea intervine de drept, ope legis, neputându-se decât constata că această încetare a intervenit. [3]
Ca urmare, dacă în celelalte situații în care încetează contractul individual de muncă, legiuitorul a prevăzut, imperativ, necesitatea emiterii unei decizii de concediere sau de încetare a contractului individual de muncă prin convenția părților şi, implicit, a prevăzut prin dispoziții legale imperative forma şi conținutul unei atare decizii, în cazul încetării de drept, angajatorului nu îi mai incumbă obligația emiterii unei decizii cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 76 Codul muncii, ci, prin eventuala decizie ce se emite, se constată numai intervenit cazul de încetare de drept a contractului individual de muncă.
Mai departe, doctrina de specialitate[4] prevede faptul că legiuitorul a dispus emiterea unui act constatator al încetării contractului individual de muncă în sens instrumentum probationem. Ca urmare, decizia angajatorului nefiind una de concediere, nu presupune obligația emiterii ei cu respectarea art. 76 Codul Muncii. Prin intermediul său se constată numai că a intervenit încetarea de drept a contractului individual de muncă.
În continuare, în privința cazurilor de încetare a contractului individual de muncă reglementate la art. 56 alin. 1 Codul Muncii, legiuitorul a prevăzut că angajatorul este obligat să emită decizia de constatare a intervenirii unui caz de încetare de drept.
Așadar, o eventuală cerere de chemare în judecată prin care s-ar solicita anularea deciziei angajatorului pe motiv că ar fi abuzivă nu poate fi primită. Motiv este unul cât se poate de simplu, angajatorul nu emite o decizie de concediere, ci doar constată intervenirea unui caz de încetare de drept a contractului individual de muncă. Mai mult decât atât, acesta are obligația de a emite o atare decizie, iar în cazul în care salariatul își manifestă intenția de a-și continua raporturile de muncă, angajatorul nu este obligat să aprobe o astfel de cerere.
În concluzie, răspunsul la întrebarea ce se întâmplă cu un contract individual de muncă în momentul în care avem o decizie de pensioare? este unul simplu: acesta încetează de drept, angajatorul fiind obligat să constate această încetare. De asemenea, continuarea activității salariatului este posibilă doar dacă angajatorul este de acord, dispozițiile legale oferindu-i această posibilitate.
Acest articol a fost pregătit, pentru blogul societății civile de avocați Costaș, Negru & Asociații, de av. Loredana Feier, avocat în Baroul Cluj.
Costaș, Negru & Asociații este o societate civilă de avocați cu birouri în Cluj-Napoca, București și Arad, care oferă asistență, reprezentare juridică și consultanță în mai multe arii de practică prin intermediul unei echipe compuse din 20 avocați și consultanți. Detaliile privind serviciile juridice și componența echipei pot fi găsite pe pagina web https://www.costas-negru.ro.
Toate drepturile pentru materialele publicate pe pagina web a societății și prin intermediul rețelelor sociale aparțin Costaș, Negru & Asociații, reproducerea acestora fiind permisă doar în scop de informare și cu citarea corectă și completă a sursei.
[1] A. ȚICLEA ,,Tratat de dreptul muncii. Legislație. Doctrină. Jurisprudență”, Ed. Universul Juridic, București, 2016.
[2] Curtea de Apel București, Secția a VII-a civilă, pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurările sociale, decizia nr. 1461/R/2007.
[3] L. UȚĂ, F. ROTARU, S. CRISTESCU ,,Încetarea contractului individual de muncă. Practică judiciară”, p. 1-7.
[4] A. ȚICLEA ,,Tratat de dreptul muncii. Legislație. Doctrină. Jurisprudență”, Universul Juridic, București, 2016, p. 752.
