Provocări pentru domeniul HORECA: Noul regim fiscal al bacșișului, de la 1 ianuarie 2023

Cu începere de la 1 ianuarie 2023, ca urmare a unor modificări de ultimă oră aduse de către Parlament O.U.G. nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, bacșișul a devenit impozabil. Modificarea regimului fiscal este adusă prin Legea nr. 376/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1255 din 27 decembrie 2022.

Context

La nivel mondial, concepțiile asupra bacșișului sunt împărțite. Un articol publicat de The Economist la 15 ianuarie 2022 – Do tips make a better service? – reflectă câteva dintre acestea. Astfel, de principiu, bacșișul este o recompensă pentru un serviciu de foarte bună calitate, chiar dacă în unele zone ale lumii (ex. SUA) studiile dovedesc faptul că oferirea unui bacșiș a devenit o normă socială. De altfel, cele mai consistente gratificații de acest tip se acordă în Statele Unite (în medie 20% din nota de la restaurant). În multe țări europene bacșișul este inclus în nota de plată și prin urmare sumele oferite în plus sunt reduse, în timp ce în Japonia, Coreea de Sud sau Hong Kong oferirea unui bacșiș este considerată insultătoare (pentru că l-ar pune pe comerciant în situația unui cerșetor disperat să primească ceva).

Încercări anterioare de reglementare și justificare

Nu este pentru prima dată când se încearcă, în România, determinarea unui regim fiscal al bacșișului. În 2015, prin O.U.G. nr. 8/2015, s-a tentat o reglementare similară, care a eșuat datorită dificultăților practice de aplicare, o minimă reglementare privind regimul fiscal al bacșișului fiind aplicabilă doar pentru cazinouri. Și atunci, ca și acum, inițiatorii au justificat demersul prin aceea că el este cerut de reprezentanții din domeniul HORECA. În plus, în 2022, inițiatorul propunerii legislative de reglementare a bacșișului a indicat o valoare estimată între 750 milioane și 1,5 miliarde lei pentru bacșișul plătit în industria HORECA la nivelul unui an.

Cum este definit bacșișul?

Conform art. 23 alin. (1) din O.U.G. nr. 28/1999, bacșișul este orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate.

În ce domenii economice se aplică noile reglementări privind impozitarea bacșișului?

Cu prioritate, conform aceluiași art. 23 alin. (1) din O.U.G. nr. 28/1999, de la 1 ianuarie 2023, bacșișul este impozabil pentru activitatea operatorilor economici corespunzătoare codurilor CAEN 5610 (Restaurante) și 5630 (Baruri și alte activități de servire a băuturilor).

În sensul art. 23 alin. (5) din O.U.G. nr. 28/1999, pentru livrarea produselor la domiciliul clienților nu există obligația aplicării noului regim fiscal și a evidențierii bacșișului pe bonul fiscal. Explicația este oferită de expunerea de motive a propunerii legislative: livrarea de produse la domiciliul clientului reprezintă de fapt o vânzare cu amănuntul de mâncare și nu presupune un serviciu de tip restaurant, în raport cu care clientul să fie mai mult sau mai puțin mulțumit de calitatea serviciilor și conduita prestatorului.

Totuși, conform alin. (11) al aceluiași articol, furnizorul poate opta pentru aplicarea regimului fiscal al bacșișului și în cazul livrării produselor la domiciliul clienților, aplicând integral noile reguli. Trebuie precizat că, spre deosebire de expunerea de motive a propunerii legislative, care viza posibilitatea aplicării regimului fiscal al bacșișului oricăror altor activități economice, în forma finală a Legii nr. 376/2022 s-a restrâns această opțiune doar pentru livrarea produselor la domiciliul clienților.

Cum se colectează bacșișul?

O.U.G. nr. 28/1999, în forma modificată de la 1 ianuarie 2023, reglementează o procedură de colectare a bacșișului, astfel:

– Operatorul economic are obligația de a furniza clientului o notă de plată, anterior emiterii bonului fiscal.

– Clientul trebuie să aibă posibilitatea de a alege dacă plătește bacșiș și cum plătește bacșiș: fie o sumă proporțională, între 0 – 15% din valoarea consumației (ex. 10%); fie o sumă fixă, în valoare absolută, fără vreo limitare în raport de valoarea consumației (ex. 100 lei).

Cum se evidențiază bacșișul?

În conformitate cu prevederile art. 23 alin. (6) și (7) din O.U.G. nr. 28/1999, bacșișul se evidențiază obligatoriu pe același bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate și, eventual, la solicitarea clientului, pe factură.

Care este destinația bacșișului colectat?

Art. 23 alin. (8) din O.U.G. nr. 28/1999 prevede faptul că bacșișul se evidențiază distinct în contabilitatea operatorilor economici din domeniul HORECA și se distribuie integral salariaților, pe baza unei evidențe nominale a acestora. Operatorii economici sunt obligați, în același timp, să stabilească printr-un regulament intern procedura și modalitatea de distribuire către salariați a sumelor provenite din încasarea bacșișului.

Impozit pe profit

În conformitate cu prevederile art. 23 alin. (9) din O.U.G. nr. 28/1999, sumele provenite din încasarea bacșișului nu reprezintă venituri pentru operatorul economic. Prin urmare, nu vor exista niciun fel de influențe din perspectiva impozitului pe profit sau a altui impozit asupra beneficiilor societăților (ex. impozitul pe veniturile microîntreprinderilor).

TVA

Legiuitorul a ales, conform mențiunii de la art. 23 alin. (1) din O.U.G. nr. 28/1999, ca bacșișul să nu intre în sfera de aplicare a TVA, întrucât acesta nu poate fi asimilat nici unei livrări de bunuri și nici unei prestări de servicii. Soluția este logică atât timp cât se coroborează cu alin. (4) din același articol, în sensul că plata unui bacșiș nu este obligatorie, ci rămâne la latitudinea clientului. Dacă însă plata ar deveni obligatorie – cum este cazul așa-numitelor service charges sau coperto din alte țări – includerea sumelor în baza de impozitare a TVA ar fi obligatorie.

Impozit pe venit

Soluția legislativă aleasă este aceea de includere a veniturilor obținute de salariați din bacșișuri în categoria veniturilor din alte surse, reglementată de art. 114 – 117 Cod fiscal. Astfel, suma brută atribuită cu acest titlu unui salariat se va impozita cu 10%, prin reținere la sursă, angajatorul fiind obligat să vireze impozitul pe venit reținut la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare. Pentru a evita interpretările eronate, fraza finală a art. 23 alin. (10) din O.U.G. nr. 28/1999 prevede că sumele nu pot fi reîncadrate fiscal ca venituri din salarii sau asimilate salariilor.

Contribuții sociale obligatorii

În sensul art. 23 alin. (10) din O.U.G. nr. 28/1999, pentru veniturile obținute de salariați din bacșișuri nu se datorează contribuții sociale obligatorii (contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate).

Cheltuieli deductibile pentru clienți

Noul regim fiscal al bacșișului face din sumele plătite cu acest titlu cheltuieli deductibile limitat (cheltuieli de protocol). Astfel, conform art. 23 alin. (7) din O.U.G. nr. 28/1999, bacșișul plătit și evidențiat pe o factură reprezintă o cheltuială deductibilă, în limitele prevăzute de Codul fiscal.

Provocări juridice

De la 1 ianuarie 2023 acest nou regim fiscal al bacșișului vine și cu provocări pentru industria HORECA. Astfel, estimarea noastră este aceea că societățile care operează în domeniu vor fi obligate să reglementeze intern două chestiuni majore:

  • Pe de-o parte va trebui pregătită formularistica sau infrastructura tehnică necesară (ex. model notă de plată sau modificare aplicație electronică în cazul livrărilor la domiciliu).
  • Pe de altă parte, va trebui scris și aprobat, la nivelul fiecărei companii în parte, un regulament propriu de distribuire a bacșișului colectat.

Pentru acest din urmă demers este necesară cu siguranță și asistența juridică, întrucât scrierea sau modificarea unui regulament intern, dublată de aprobarea acestuia, implică cunoștințe de dreptul muncii. Astfel, de exemplu, mai ales în cazul societăților care au contracte colective de muncă, adoptarea acestui regulament se poate dovedi dificilă. În plus, criteriile și modalitatea concretă de distribuire a bacșișului vor trebui determinate echitabil.

Costaș, Negru & Asociații este o societate civilă de avocați cu birouri în Cluj-Napoca, București și Arad, care oferă asistență, reprezentare juridică și consultanță în mai multe arii de practică prin intermediul unei echipe compuse din 16 avocați și consultanți. Detaliile privind serviciile juridice și componența echipei pot fi găsite pe pagina web https://www.costas-negru.ro. Toate drepturile pentru materialele publicate pe pagina web a societății și prin intermediul rețelelor sociale aparțin Costaș, Negru & Asociații, reproducerea acestora fiind permisă doar în scop de informare și cu citarea corectă și completă a sursei.

Lasa un comentariu

Please enter your name.
Please enter comment.