Costaș, Negru și Asociații prezintă astăzi o modificare legislativă de interes practic major, privitoare la modalitatea de depunere a unor cereri în materia actelor de stare civilă.
Prin Legea nr. 120 din 3 iulie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 3 iulie 2026, a fost modificat art. 591 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată.
Astfel, Legea nr. 119/1996 prevedea că anumite cereri puteau fi depuse personal ori prin mandatar împuternicit prin procură specială.
În practică, această formulare a condus adesea la interpretarea potrivit căreia avocatul nu ar putea depune asemenea cereri doar în baza împuternicirii avocațiale, fiind necesară și o procură notarială distinctă.
Prin Legea nr. 120/2026, legiuitorul intervine tocmai pentru a clarifica această situație.
Noua formă a art. 591 din Legea nr. 119/1996 prevede expres că cererile prevăzute la art. 41 alin. (1)-(6) și (11)-(16), art. 413 alin. (1), art. 4117 alin. (2), art. 44 alin. (1), (12 ), (2) și (4), art. 46 alin. (2), art. 47, art. 48 și art. 54 alin. (13) pot fi depuse și prin avocat împuternicit de titular, de reprezentanții legali ai acestuia sau de persoanele îndreptățite, după caz, în baza împuternicirii avocațiale emise cu respectarea Legii nr. 51/1995 și a Statutului profesiei de avocat.
Prin urmare, modificarea nu privește condițiile de fond ale actelor de stare civilă. Nu se schimbă regulile referitoare la transcrierea actelor, înscrierea mențiunilor, schimbarea numelui, reconstituirea sau întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă. Autoritatea competentă va verifica în continuare îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de lege.
Ceea ce se modifică este modalitatea de sesizare a autorității și, mai ales, instrumentul prin care avocatul poate dovedi reprezentarea clientului.
Acolo unde practica administrativă era orientată exclusiv spre procura specială, noua reglementare consacră expres posibilitatea utilizării și a împuternicirii avocațiale.
Astfel, cererile pot fi depusă și prin avocat în următoarele proceduri:
- 41 alin. (1)-(6) și (11)-(16) – Transcrierea în registrele române de stare civilă a actelor de stare civilă întocmite de autorități străine;
- 413 alin. (1) – Cererea de schimbare a numelui pe cale administrativă;
- 4117 alin. (2) – Cererea privind înscrierea numelui sau prenumelui tradus ori cu ortografia altei limbi, inclusiv în limba maternă;
- 44 alin. (1), (12), (2) și (4) – Înscrierea mențiunilor privind modificările intervenite în statutul civil, nume sau prenume, inclusiv modificări ori rectificări produse în străinătate, precum și mențiuni privind regimul matrimonial ales în fața autorităților străine;
- 46 alin. (2) – Înscrierea mențiunii privind numele purtat ca urmare a stabilirii filiației;
- 47 – Înscrierea mențiunilor privind desfacerea, anularea sau nulitatea adopției, în baza hotărârii judecătorești definitive;
- 48 – Înscrierea mențiunilor privind încetarea căsătoriei prin deces, declararea judecătorească a morții, anulare, nulitate sau divorț;
- 54 alin. (13) – Cererile de reconstituire sau întocmire ulterioară a actelor de stare civilă, în anumite situații prevăzute de lege.
În asemenea situații, solicitarea unei procuri speciale notariale transforma o simplă procedură administrativă într-un demers greoi, costisitor și dificil de realizat.
Din această perspectivă, efectele practice modificării sunt semnificative mai ales pentru persoanele aflate în străinătate, care recurg frecvent la asistență juridică specializată pentru îndeplinirea demersurilor administrative privind actele de stare civilă.
Totuși, exercitarea mandatului avocațial era, în anumite situații, restrânsă printr-o interpretare administrativă excesiv formalistă, în temeiul căreia autoritățile condiționau primirea și instrumentarea cererilor de prezentarea unei procuri speciale, fără a recunoaște împuternicirea avocațială ca instrument suficient de reprezentare.
Legea nr. 120/2026 introduce o soluție firească: pentru procedurile expres enumerate, persoana interesată are două modalități principale de reprezentare.
Prima este reprezentarea prin mandatar obișnuit, în baza unei procuri speciale. A doua este reprezentarea prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale.
Diferența dintre cele două instrumente este importantă. Procura specială este actul notarial prin care mandantul împuternicește o altă persoană să îl reprezinte pentru îndeplinirea unor acte specifice și clar delimitate. Împuternicirea avocațială este însă instrumentul specific profesiei de avocat, prin care avocatul dovedește, în raporturile cu terții, mandatul primit în baza contractului de asistență juridică.
Din această perspectivă, modificarea legislativă nu conferă avocatului un drept complet nou. Avocatul avea deja, potrivit Legii nr. 51/1995 și Statutului profesiei de avocat, dreptul de a reprezenta clientul în fața autorităților publice. Ceea ce face Legea nr. 120/2026 este să elimine orice îndoială în materia actelor de stare civilă și să împiedice interpretările administrative restrictive.
Trebuie subliniat că împuternicirea avocațială nu înlocuiește analiza legalității cererii. Autoritatea de stare civilă nu este obligată să admită cererea doar pentru că aceasta este depusă prin avocat. Ea va verifica în continuare dacă sunt îndeplinite condițiile legale și dacă documentele anexate sunt suficiente. Modificarea privește accesul procedural la autoritate, nu temeinicia cererii.
Rațiunea modificării este, așadar, una de simplificare și de coerență legislativă. Legiuitorul a urmărit reducerea formalismului excesiv, facilitarea accesului cetățenilor la procedurile de stare civilă și corelarea Legii nr. 119/1996 cu regimul juridic al profesiei de avocat.
Prin această intervenție, împuternicirea avocațială este recunoscută expres ca instrument suficient pentru depunerea acestor cereri prin avocat.
Procura specială nu dispare, însă nu mai poate fi privită ca singurul instrument de reprezentare în procedurile enumerate de art. 591 din Legea nr. 119/1996.
Acest articol a fost pregătit, pentru Blogul Costaș, Negru & Asociații, de av. Sabina Maerean din Baroul Arad.
Costaș, Negru & Asociații este o societate civilă de avocați cu birouri în Cluj-Napoca, București și Arad, care oferă asistență, reprezentare juridică și consultanță în mai multe arii de practică prin intermediul unei echipe compuse din 16 avocați și consultanți. Detaliile privind serviciile juridice și componența echipei pot fi găsite pe pagina web https://www.costas-negru.ro. Toate drepturile pentru materialele publicate pe pagina web a societății și prin intermediul rețelelor sociale aparțin Costaș, Negru & Asociații, reproducerea acestora fiind permisă doar în scop de informare și cu citarea corectă și completă a sursei.
