Case de marcat și POS. Regulile actuale

Printre subiectele de interes ale acestei perioade se numără și reglementarea legislativă în ceea ce privește obligativitatea casei de marcat fiscale. În acest context, considerăm că este utilă o analiză de specialitate a acestei probleme, fiind de interes atât pentru operatorii economici, care sunt în mod direct vizați, cât și pentru persoanele care doresc să pună bazele unei noi afaceri.

Conform Ordonanței de urgență nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparatele de marcat electronice fiscale, operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

Așadar, se pune întrebarea, cine este în realitate obligat să utilizeze aparate de marcat fiscale?

Răspunsul la această întrebare este unul simplu. Există două categorii de persoane ce trebuie să le utilizeze:

cei care livrează cu amănuntul bunuri  și le încasează în numerar, cu card de debit/credit sau cu substitute de numerar;

cei care prestează servicii către populație.

Ceea ce ni se pare important de menționat este faptul că, în cazul operațiunilor de comerț și livrări de bunuri cu amănuntul nu contează dacă clientul este persoană juridică, persoană fizică sau persoană fizică, operatorul economic fiind obligat să dețină casă de marcat.

Conform legislației în vigoare livrarea cu amănuntul reprezintă activitatea desfăşurată de comercianţii care vând produse, de regulă, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora, iar comerțul cu ridicata – activitatea desfăşurată de comercianţii care cumpără produse în cantităţi mari în scopul revânzării acestora în cantităţi mai mici altor comercianţi sau utilizatori profesionali şi colectivi.

Totuși, legislația în vigoare prevede și excepții. Așadar, există cazuri în care operatorii economici nu trebuie să dețină case de marcat, fiind scutiți de la această prevedere. Aceste excepții sunt:

  1. comerțul ocazional cu produse agricole din producție proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizați în condițiile legii, în piețe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;
  2. vânzarea de ziare și reviste prin distribuitori specializați;
  3. transportul public de călători în interiorul unei localități pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum și cu metroul;
  4. activitățile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii – bilete de acces la spectacole, muzee, expoziții, târguri și oboare, grădini zoologice și grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare;
  5. activitățile de asigurări și ale caselor de pensii, precum și activitățile de intermedieri financiare, inclusiv activitățile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activităţile de schimb valutar cu numerar și substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decât operațiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta instituțiilor de credit, aparținând acestor instituții;
  6. activitățile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăți comerciale;
  7. vânzarea obiectelor de cult și serviciile religioase prestate de instituțiile de cult;
  8. comerțul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum și prin corespondență, cu excepția livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unitățile de alimentație publică, pe bază de comandă;
  9. serviciile de instalații, reparații şi întreținere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
  10. vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agențiile de turism, definite potrivit legii;
  11. încasarea la domiciliul clientului a contravalorii energiei electrice și termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poștă și curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de Internet;
  12. efectuarea lucrărilor de construcții, reparații, amenajări și întreținere de locuințe;
  13. serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern și internaţional, prestate de societăți comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii;
  14. activitățile de jocuri de noroc desfășurate cu mijloace tehnice de joc ce funcționează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  15. serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcționează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  16. livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcționează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede și conțin un sistem de contorizare electronic și/sau mecanic, ca parte integrată constructivă din automat, care să permită înregistrarea, evidențierea și controlul sumelor încasate, cu excepția livrărilor de produse energetice, astfel cum sunt definite în titlul VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
  17. comerțul de tip cash and carry desfășurat de comercianții care vând mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca produse consumabile.

Astfel, dacă operatorii economici desfășoară una din activitățile mai sus menționate ei nu vor fi obligați să dețină o casă de marcat.

Pe de altă parte, dacă ne raportăm la lit. f) care prevede profesiile liberale, sub incidența acesteia intră:

  1. profesiile libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăți comerciale, desfășurate de către notari, avocați, experți autorizați, medici, experți contabili, contabili autorizați, arhitecți precum și alte persoane fizice care prestează servicii cu caracter profesional în domeniul științific, literar, artistic și educativ
  2. activitățile exonomice desfășurate în mod independent, inclusiv prin practicarea unei meserii de către persoanele fizice autorizate potrivit legii, cu excepția activităților de taximetrie auto pentrru mărfuri și persoane.

Un aspect care ni se pare important de menționat în ceea ce privește excepțiile este faptul că desi nu se impune obligativitatea folosirii unei case de marcat, trebuie reținut că este obligatorie emiterea de chitanțe în cazul încasărilor în numerar.

În ipoteza în care operatorii economici nu se vor conforma prevederilor legale vor săvârși o contravenție, iar sancțiunea care li se va aplica va fi amenda.

O altă discuție interesată se referă la obligativitatea persoanelor juridice de a deține un terminal POS.

Așadar, începând cu anul 2023, persoanele juridice care desfășoară: activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata și cele care desfășoară activități de prestări servicii au obligația să dețină un terminal POS, dacă realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 euro. Observăm faptul că plafonul s-a modificat în comparație cu anul 2022 când era de 50.000 euro.

Momentul în care se naște obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite prin intermediul terminalului POS este reprezentat de trimestrul următor celui în care încasările din cursul anului.

Evidențiem faptul că în cazul în care, timp de 2 ani consecutivi, pragul nu a fost depășit, entitățile nu mai au obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplatite, prin intermediul unui terminal POS.

Un ultim aspect, în ceea ce privește sancțiunea, refuzul persoanelor juridice de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit si cardurile de credit constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 7.500 lei.

Acest articol a fost pregătit, pentru blogul societății civile de avocați Costaș, Negru & Asociații, de av. Loredana Maria Feier din Baroul Cluj.

Costaș, Negru & Asociații este o societate civilă de avocați cu birouri în Cluj-Napoca, București și Arad, care oferă asistență, reprezentare juridică și consultanță în mai multe arii de practică prin intermediul unei echipe compuse din 17 avocați și consultanți. Detaliile privind serviciile juridice și componența echipei pot fi găsite pe pagina web https://www.costas-negru.ro. Toate drepturile pentru materialele publicate pe pagina web a societății și prin intermediul rețelelor sociale aparțin Costaș, Negru & Asociații, reproducerea acestora fiind permisă doar în scop de informare și cu citarea corectă și completă a sursei.

Lasa un comentariu

Please enter your name.
Please enter comment.