O soluție recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție confirmă eșecul Agenției Naționale de Integritate (ANI) în ceea ce privește corecta îndeplinire a atribuțiilor sale într-un litigiu privind un aparent conflict de interese. ANI funcționează în baza Legii nr. 144/2007, republicată și este o instituție independentă operațional, ce exercită un control administrativ, specializată în verificarea averilor dobândite în timpul exercitării unei funcții publice, conflictelor de interese și a incompatibilităților.
În cursul anului 2018, secretarul unei unități administrativ teritoriale, în calitatea sa de funcționar public, care avea și calitatea de președinte al unei asociații club sportiv, a făcut obiectul verificării din partea inspectorilor Agenției Naționale de Integritate. Aceasta a condus la emiterea raportului de evaluare prin care s-a apreciat existența încălcării mai multor dispoziții legale privitoare la conflictul de interese cuprinse în Legea nr. 161/2003.
Astfel, instituția publică îi reproșează funcționarului faptul că, în exercitarea demnității publice menționate anterior, având un interes personal, de natură patrimonială și în același timp în calitate de președinte al unei asociații sportive, a completat și solicitat într-un număr de 48 de referate decontarea sumei de 27.755 lei reprezentând contravaloarea activității desfășurate de respectiva entitate non-profit, referatele fiind adresate instituției primarului unității administrativ-teritoriale în cadrul căreia își exercita mandatul. De asemenea, un alt reproș vizează faptul că funcționarul public a contrasemnat o hotărâre de Consiliu Local prin care se alocau fonduri către mai multe entități, inclusiv către asociația pe care o conducea, încălcând astfel dispozițiile art. 70, 71 și 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2013 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.
Curtea de Apel Cluj a fost învestită cu Contestația formulată împotriva raportului de evaluare emis de ANI privind constatările redate anterior, urmărindu-se anularea acestui act vătămător, ca urmare a nelegalei emiteri. În conformitate cu prevederile art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003, se află în conflict de interese funcționarul public care este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice sau juridice cu care are relații cu caracter patrimonial.
Societatea noastră a învederat instanței de judecată că autoritatea de integritate a făcut o greșită identificare a stării de fapt și a interpretat eronat dispozițiile legale incidente; drept consecință se impune anularea raportului de evaluare emis cu nerespectarea legii. Curtea de Apel Cluj a validat poziția procesuală expusă, reținând că funcționarul public nu a influențat, sub nicio formă, decizia autorității publice cu privire la decontarea cheltuielilor în cauză, cu atât mai mult cu cât tocmai acesta s-a aflat în postura de solicitant, iar aprobarea decontării cheltuielilor s-a realizat de către primarul unității administrativ teritoriale, iar nu de către secretar.
Un al doilea aspect în mod judicios analizat este că, în contra opiniei Autorității Naționale de Integritate, nu există nicio relație cu caracter patrimonial care să genereze o situație de conflict de interese. Condiția existenței unei relații cu caracter patrimonial se analizează în legătură cu activitatea pe care funcționarul o desfășoară în cadrul entității juridice. Or, asociația sportivă al cărei președinte este funcționarul public în cauză, este o persoană juridică non-profit, fără scop patrimonial și care nu urmărește procurarea directă de bunuri. În contextul în care activitatea desfășurată de acesta în cadrul asociației a avut caracter voluntar și neremunerat, alături de inexistența unui material probatoriu indicat de ANI prin care să se demonstreze contrariul, Curtea de Apel Cluj a reținut că între entitate și funcționarul public, în calitate de președinte, nu au existat relații directe cu caracter patrimonial, acesta solicitând decontarea cheltuielilor către o altă entitate juridică, instituția primarului unității administrativ teritoriale în cauză, stare de fapt ce nu permite a se constata ca fiind îndeplinită cerința legală prevăzută de art. 79 alin. (1) lit. a) din norma legală precitată.
Cu referire la cel de al doilea reproș adus funcționarului, instanța de judecată s-a pronunțat tot în sensul inexistenței vreunui conflict de interese, ca urmare a neîntrunirii condițiilor legale cumulative. Astfel, contrasemnarea de către funcționarul public a unor acte privind decontarea activităților sportive, în ciuda faptului că validează prima teză a normei citate anterior (a participat la luarea unor decizii cu privire la o persoană juridică), nu este suficientă pentru constatarea existenței conflictului de interese, raportat la inexistența relațiilor cu caracter patrimonial, conform analizei redate supra.
Aceste considerente au fost reținute în mod corect de către Curtea de Apel Cluj, care a dispus admiterea acțiunii formulate, cu consecința anulării raportului de evaluare a Autorității Naționale de Integritate. Recursul promovat de către această autoritate împotriva Sentinței civile pronunțate de prima instanță, judecat în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost respins, în întregime, ca nefondat.
Soluția instanțelor de judecată în această speță, deși favorabilă clientului nostru, pune sub semnul întrebării încrederea pe care particularul o poate avea în instituțiile publice naționale, a căror volatilitate în interpretarea și aplicarea legii conduce la acuze din ce în ce mai grave; preocuparea principală a persoanei acuzate devine în context aceea de a își dovedi nevinovăția în fața organelor judiciare.
Clientul a fost reprezentat în fața instanțelor de Av. Dr. Cosmin Flavius Costaș – Asociat Coordonator al Costaș, Negru & Asociații.
