Prin decizia civilă nr. 2661 din 11 mai 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Contencios Administrativ și Fiscal a fost consolidată o soluție inedită, pronunțată de către Curtea de Apel Cluj prin sentința civilă nr. 385 din 6 decembrie 2017: obligarea la reluarea procedurii de soluționare a contestației fiscale, cu respectarea dreptului la apărare.
În fapt, societatea în cauză a făcut obiectul unei reverificări fiscale la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, care instrumenta un dosar penal. Cu ocazia reverificării fiscale s-au stabilit, de către Administrația pentru Contribuabili Mijlocii Cluj, obligații fiscale suplimentare în sarcina societății, reprezentând TVA și impozit pe profit (în luna septembrie 2016).
La data de 28 februarie 2017, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca a suspendat soluționarea contestației fiscale, invocând existența dosarului penal.
Societatea s-a adresat Curții de Apel Cluj, solicitând cenzurarea soluției de suspendare a soluționării contestației. Curtea de Apel, în temeiul art. 13 din Legea nr. 554/2004, a instruit organul fiscal să depună la dosarul instanței întreg dosarul administrativ care a stat la baza emiterii deciziei de impunere.
În cursul procedurii judiciare, Administrația pentru Contribuabili Mijlocii Cluj a depus la dosarul cauzei două volume cu documente pe care le-a considerat confidențiale, solicitând instanței să nu permită accesul avocaților la aceste documente, întrucât ele ar intra sub incidența art. 11 alin. (3) lit. c) Cod procedură fiscală.
Instanța a încuviințat solicitarea avocaților de a studia documentele în cauză. Cu această ocazie, s-a constatat că a avut loc un schimb activ de documente și informații între Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și organul fiscal, uneori prin intermediul poștei militare. Practic, Parchetul a pus la dispoziția echipei de inspecție fiscală documente și informații colectate în timpul urmăririi penale, legal sau nelegal, solicitând ca pe baza lor să se determine obligațiile fiscale suplimentare, cu ocazia reverificării.
Dezbaterile în fața Curții de Apel Cluj au avut loc la data de 9 noiembrie 2017. În cursul ședinței de judecată, avocații au învederat instanței că înainte de rămânerea cauzei în pronunțare a fost emisă și postată pe Internet hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 9 noiembrie 2017 în cauza C-298/16, Ispas, în care s-a recunoscut explicit existența unui drept de acces la dosarul administrativ în inspecțiile fiscale privitoare la TVA. Prin urmare, avocații au solicitat Curții de Apel Cluj să dea eficiență hotărârii din afacerea Ispas.
În cuprinsul sentinței civile nr. 385 din 6 decembrie 2017, prin care a admis acțiunea și a obligat la soluționarea contestației fiscale, Curtea de Apel Cluj a reținut câteva elemente care pot constitui linii de forță în ceea ce privește respectarea dreptului la apărare, inclusiv în componenta dreptului de acces la dosarul administrativ:
- În condițiile în care s-a solicitat organului de soluționare a contestației accesul la dosarul administrativ, acesta este obligat să-l asigure pentru a respecta dreptul la apărare, așa cum a fost interpretat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-298/16, Ispas.
- Din moment ce societatea a formulat o cerere de acces la dosarul administrativ, acestei cereri nu i s-a răspuns, respectiv nu s-a comunicat un refuz explicit în cuprinsul căruia să se justifice împiedicarea sau să se indice obiectivele de interes general care justifică restrângerea accesului la dosarul administrativ, iar documentele au fost depuse la dosar doar la solicitarea instanței, dreptul la apărare este încălcat.
- Maniera în care a procedat organul fiscal, care a considerat că nici în procedura judiciară nu s-ar impune punerea la dispoziție a acestor documente suplimentare, necunoscute societății, reprezintă o încălcare a principiului bunei-credințe și probează vătămarea concretă adusă societății în ceea ce privește dreptul său la apărare.
- 11 Cod procedură fiscală, care reglementează secretul fiscal, nu poate conduce la o altă concluzie, organul fiscal putând pune dosarul administrativ la dispoziția avocatului societății, care este ținut, potrivit Legii nr. 51/1995, de obligația de a respecta secretul profesional.
În consecință, Curtea de Apel Cluj a admis acțiunea și a dispus reluarea procedurii de soluționare a contestației fiscale, cu obligații explicite pentru organul de soluționare a contestației: (i) să pună la dispoziția societății toate documentele relevante care au stat la baza emiterii deciziei de impunere și raportului de inspecție fiscală; (ii) să acorde un termen societății pentru a depune apărări cu privire la aceste documente; (iii) să analizeze în decizia de soluționare a contestației fiscale și aceste apărări.
Soluția este cu siguranță inedită pentru faptul că ea radiografiază exact deficiențele reglementării naționale, la 5 ani și jumătate de la pronunțarea hotărârii din afacerea Ispas: lipsa unei proceduri coerente de asigurare a accesului la dosarul administrativ în materie fiscală. Tocmai de aceea, ea ar trebui să ofere legiuitorului un impuls suplimentar pentru reglementarea de urgență a dreptului de acces la dosarul administrativ.
Prin decizia civilă nr. 2661 din 11 mai 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul fiscului. La baza acestei soluții stă probabil și mai recenta hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 24 februarie 2022 în cauza C-582/20, Cridar Cons, unde s-a decis că suspendarea sine die a soluționării contestațiilor fiscale este incompatibilă cu dreptul european.
Clientul a fost reprezentat, în procedurile administrative și judiciare, de o echipă de avocați compusă din av. dr. Cosmin Flavius Costaș, av. drd. Lia Pricope (parteneri Costaș, Negru & Asociații) și av. dr. Septimiu Ioan Puț. Aceeași avocați au participat și la elaborarea și susținerea concluziilor în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauzele C-298/16, Ispas și C-582/20, Cridar Cons.
