În cadrul practicii de drept administrativ, echipa Costaș, Negru & Asociații s-a confruntat cu un litigiu vizând anularea unui act administrativ cu o “motivare secretă”.
Mai precis, reclamantul a fost exmatriculat din cadrul Școlii de Agenți de Poliție “Vasile Lascăr” din Câmpina, cu justificarea că nu mai îndeplinea condiția prevăzută la art. 6 lit. g) din Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 140 din 2.09.2016, respectiv să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist.
În primă instanță, Tribunalul Arad a respins acțiunea în anulare, justificând faptul că din actele clasificate ale dosarului, la care a avut acces doar judecătorul cauzei, iar nu și părțile, rezultă faptul că decizia de exmatriculare ar fi justificată. În acord cu emitentul dispoziției de exmatriculare, instanța a reținut că la baza emiterii acesteia au stat fișa de personal nr. S/98941/28.02.2018 și nota de cunoaștere nr. S/98925/20.02.2018 a Serviciului de Resurse Umane din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Arad, ambele acte preparatorii fiind acte clasificate în sensul Legii nr. 182/2002.
În cursul judecății în recurs, Curtea de Apel Timișoara a solicitat mai întâi Inspectoratului de Poliție Județean Arad desecretizarea celor două acte preparatorii, în vederea respectării dreptului la apărare. Solicitărilor li s-a răspuns negativ.
Ulterior, prin încheierea din 19.02.2019, Curtea de Apel Timișoara a calificat excepția de neconvenționalitate a art. 2 alin. (2), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1) și art. 31 din Legea nr. 182/2002 ca fiind apărare de fond. De asemenea, a admis cererea recurentului și a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi.
La mai bine de patru ani distanță, prin Decizia nr. 561 din 31.10.2023, publicată în M. Of. nr. 381 din 24.04.2024, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate. Deși soluția nu este o surpriză, fiind în linia jurisprudenței sale anterioare, trebuie reținut faptul că există o eroare majoră de argumentare în Decizia nr. 561/2023. Astfel, Curtea Constituțională a apreciat că avocații au posibilitatea de a obține acces la informațiile clasificate, în condițiile Legii nr. 182/2002 și ale H.G. nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România (pe scurt, prin obținerea certificatului ORNISS). În realitate însă, acest acces este strict teoretic, numărul avocaților care au acces la informații clasificate, în condiții bizare, fiind extrem de mic. Deși i s-a solicitat să verifice in concreto, prin adrese către Registrul Național al Informațiilor Secrete de Stat și Uniunea Națională a Barourilor din România, Curtea Constituțională a refuzat acest lucru. Nu ne rămâne decât să constatăm, cu regret, că prin concursul Curții Constituționale avem cel puțin un drept care deși este formal recunoscut, este pur iluzoriu.
Spre lauda ei, după repunerea cauzei pe rol, Curtea de Apel Timișoara a tranșat problema prin Decizia nr. 503/29.05.2024, acordând prevalență drepturilor constituționale și convenționale.
Astfel, în dezacord cu instanța de fond, Curtea de Apel a apreciat că motivarea în fapt a dispoziției nr. 74059/2018 nu se regăsește în cuprinsul actului administrativ atacat, fiind menționată declarativ doar neîncadrarea reclamantului în dispozițiile art. 10 lit. c) din Legea nr. 360/2022 și art. 6 alin. (1) lit. g) din Anexa nr. 2 la Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 140/2016, cu invocarea fișei de personal nr. S/98941 întocmită de Serviciul Resurse Umane din cadrul IPJ Arad, fișă care nu a fost comunicată intimatului-reclamant.
Motivarea actului administrativ nu poate fi însă complinită prin înscrisuri depuse în cursul judecății, destinatarul măsurii având dreptul de a aprecia asupra legalității și temeiniciei măsurii din cuprinsul motivării actului. S-a spus de asemenea, frumos, că instanța de judecată trebuie să cunoască rațiunile pentru care emitentul actului, în îndeplinirea puterii sale discreționare, a ales soluția criticată de cel vătămat, iar această motivare trebuie să fie intrinsecă actului administrativ. Cenzurarea actului ce se efectuează de către instanță privește îndeplinirea condițiilor legale la data emiterii acestuia de către autoritatea administrativă.
În plus, arată Curtea de Apel Timișoara, puterea discreționară a unei autorități nu poate fi privită, într-un stat de drept, ca o putere absolută și fără limite.
În aceste condiții, constatând că actul administrativ cu o motivare secretă este în fapt un act administrativ nemotivat, Curtea de Apel Timișoara a admis recursul, a casat hotărârea primei instanțe, a rejudecat și a dispus anularea dispoziției emise de Școala de Agenți de Poliție “Vasile Lascăr” din Câmpina.
În opinia echipei Costaș, Negru & Asociații, această soluție este una salutară, în deplin acord cu exigențele constituționale și convenționale. În condițiile în care avocații nu au acces la informațiile clasificate, nu se poate vorbi despre o exercitare efectivă a dreptului la apărare.
Clientul a fost reprezentat, în fața Curții de Apel Timișoara, de av. dr. Cosmin Flavius Costaș și av. Diana Jehaliuc, ambii din Baroul Arad.
Costaș, Negru & Asociații este o societate civilă de avocați cu birouri în Cluj-Napoca, București și Arad, care oferă asistență, reprezentare juridică și consultanță în mai multe arii de practică prin intermediul unei echipe compuse din 20 avocați și consultanți. Detaliile privind serviciile juridice și componența echipei pot fi găsite pe pagina web https://www.costas-negru.ro. Toate drepturile pentru materialele publicate pe pagina web a societății și prin intermediul rețelelor sociale aparțin Costaș, Negru & Asociații, reproducerea acestora fiind permisă doar în scop de informare și cu citarea corectă și completă a sursei.
