Prin Decizia pronunțată la data de 7.09.2022, Curtea de Apel Cluj a dispus obligarea Administrației Județene a Finanțelor Publice Bistrița Năsăud la plata în favoarea reclamantei a cheltuielilor de judecată avansate în faza inspecției fiscale și a procedurii de soluționare a contestației fiscale. Practic, Curtea de Apel Cluj a validat soluția Tribunalului Cluj, care a respins apelul promovat de pârâtă împotriva sentinței din data de 29.09.2021, prin care Judecătoria Bistrița a admis acțiunea formulată de către reclamantă privind recuperarea, pe cale separată, a cheltuielilor avansate în cadrul procedurii de inspecție fiscală și de soluționare a contestației fiscale.
Litigiul finalizat la data de 7.09.2022 a fost demarat în vederea recuperării cheltuielilor avansate de către contribuabil pe parcursul inspecției fiscale efectuate de către Administrația Județeană a Finanțeilor Publice Bistrița Năsăud.
În urma aceste inspecții fiscale, Administrația Județeană a Finanțeilor Publice Bistrița Năsăud a emis o decizie de impunere, prin care a stabilit în sarcina societății o serie de obligații fiscale principale și accesorii. De asemenea, organele fiscale au sesizat organele penale, apreciind că există suspiciuni cu privire la săvârșirea de către societatea reclamantă a infracțiunii de evaziune fiscală.
În vederea dovedirii nevinovăției societății și reprezentanților acesteia, în cadrul dosarului penal a fost administrată o vastă probațiune, care a condus la concluzia că societății reclamante nu îi poate fi atrasă răspunderea penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, întrucât operațiunile comerciale evidențiate în contabilitate sunt reale, lucrările de construire au fost efectiv de prestate, iar materialele de construcție achiziționate au fost încorporate în imobilul edificat. În consecință, organele de urmărire penală au dispus clasarea cauzei.
Valorificând soluția de clasare dispusă în cadrul dosarului penal, organele fiscale au procedat la admiterea contestației formulate de către societate, cu consecința desființării totale a deciziei de impunere. De asemenea, organul de soluționare a contestației fiscale a dipsus refacerea controlului. În urma refacerii controlului, organele fiscale au emis o decizie de nemodificare a bazei de impozitare, constatând că operațiunile evidențiate de societatea reclamantă sunt reale.
Având în vedere această stare de fapt, instanțele de judecată au constatat că organele fiscale se află în culpă procesuală, întrucât actele administrative emise de către acestea au fost desființate în cadrul procedurii de soluționare a contestației fiscale, impunându-se acordarea cheltuielilor ocazionate de exercitării efectivă a dreptului la apărare al contribuabilului prin intermediul apărătorilor aleși.
În acest caz, atât vechiul Cod Civil, cât și noul Cod Civil, literatura de specialitate și jurisprudența au fost unanime în a accepta posibilitatea pentru cel care căștigă un proces și care nu a solicitat cheltuielile prilejuite de susținerea acestuia în chiar cursul procesului, de a recupera cheltuielile de judecată pe calea unei acțiuni separate și autonome față de litigiul care le-a generat.
Posibilitatea de a recupera cheltuielile de judecată pe calea unei acțiuni separate reprezintă un drept, iar cel care pune în practică o astfel de posibilitate legală nu poate fi considerat în culpă. Obligația de a plăti cheltuielile de judecată revine părții care pierde procesul independent de faptul că organele fiscale și-au exercitat atribuțiile legale.
Astfel, dispozițiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., consacră dreptul fundamental al plății cheltuielilor de judecată, culpa procesuală fiind dovedită prin faptul pierderii procesului, dar și prin conduita părților manifestată în cadrul litigiului ori pe parcursul acestuia. Așa cum am menționat, acțiunile organelor fiscale prin intermediul cărora s-au adus acuzații societății în materie fiscală și penală, au fost pierdute, drept urmare nu pot fi exonerați de la plata cheltuielilor de judecată. Curtea de Apel Cluj a velidat poziția procesuală a societății reclamante și a dispus obligarea organelor fiscale la plata acestor cheltuieli.
În ceea ce privește plata cheltuielilor de judecată ocazionate de litigiul având ca obiect plata cheltuielilor de judecată, prin Decizia nr. 59/2017 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul București – Secția a V-a în dosarul nr. 18858/4/2015, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Tribunalul București – Secția a V-a în dosarul nr. 18858/4/2015, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, a stabilit că: În cauzele având ca obiect obligarea la suportarea pretenției constând în cheltuielile de judecată generate de un alt litigiu soluționat definitiv, dispozițiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ. rămân aplcabile.
În motivarea acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că nu există nici un argument, ca în litigiile având ca obiect plata cheltuielilor de judecată decurgând dintr-un proces anterior, analiza culpei procesuale a părților implicate să aibă loc în alte coordonate decât cele dictate de lege, respectiv de art. 453 alin. (1) și art. 454 C. proc. civ.,respectiv prin observarea rezultatului procesului și a atitudinii procesuale a celui care l-a pierdut, manifestată pe parcursul acestuia.
Prin soluția pronunțată, Curtea de Apel Cluj a confirmat faptul că activitatea desfășurată de avocații din cadrul Societății Civile de Avocați – Costaș, Negru și Asociații a fost una complexă, începând de la consultanța oferită de societății pe parcursul procedurilor demarate împotriva acesteia, la redactarea poziției procesuale consistente, ceea ce a presupus o analiză aprofundată a tuturor aspectelor privind starea de fapt, legislația fiscală și penală incidentă, jurisprudența internă și europeană pronunțată în cauze similare, asistarea și reprezentarea societății atât în faza prealabilă judecății – contestația fiscală, cât în fața instanței de contencios administrativ în vederea suspendării actelor administrative.
Acest articol a fost pregătit, pentru blogul societății civile de avocați Costaș, Negru & Asociații, de av. Maria Tușa (Baroul Cluj).
Costaș, Negru & Asociații este o societate civilă de avocați cu birouri în Cluj-Napoca, București și Arad, care oferă asistență, reprezentare juridică și consultanță în mai multe arii de practică prin intermediul unei echipe compuse din 14 avocați și consultanți. Detaliile privind serviciile juridice și componența echipei pot fi găsite pe pagina web https://www.costas-negru.ro. Toate drepturile pentru materialele publicate pe pagina web a societății și prin intermediul rețelelor sociale aparțin Costaș, Negru & Asociații, reproducerea acestora fiind permisă doar în scop de informare și cu citarea corectă și completă a sursei.
