Dreptul medical și al sănătății ne oferă în mod constant spețe inedite, motiv pentru care avocații societății civile Costaș, Negru & Asociații acordă o atenție deosebită acestui domeniu. Prezentăm în cele ce urmează o afacere recentă care privește dreptul de a profesa al medicilor stomatologi.
În Monitorul Oficial nr. 556/21.06.2023 au fost publicate de către Colegiul Medicilor Stomatologi din România două Decizii: Decizia nr. 4/2CN/2023 și Decizia nr. 5/2CN/2023. Aceste Decizii presupuneau restrângerea și limitarea activității medicului stomatolog și diferențiau tipul de manopere în funcție de diferite specializări, având impact direct și imediat atât asupra pacienților, cât și asupra activității medicilor stomatologi din România.
Așadar, Decizia nr. 4/2CN/2023 privea aprobarea competențelor medicului stomatolog, respectiv ale medicului stomatolog specialist, absolvent al unui rezidențiat într-o specialitate stomatologică. Pe de altă parte, Decizia nr. 5/2CN/2023 privea aprobarea competențelor medicului specialist în specialitatea chirurgie dento-alveolară.
Pentru a creea un context precizăm că, până în anul 2004, pentru a practica Stomatologia în calitate de absolvent al unei facultăți de profil cu diplomă de licență, rezidențiatul în specialitatea Stomatologie generală nu era obligatoriu, iar manoperele permise erau limitate doar într-o anumită măsură. În perioada 2004-2020 nu s-a mai organizat concurs de rezidențiat în specialitatea Stomatologie generală, ci doar pentru specialitățile Chirurgie Maxilo-Facială, Chirurgie Dento-alveolară, Ortodonție. Din anul 2020, specialitatea de Stomatologie generală a fost reintrodusă și are o durată de 3 ani. Având în vedere faptul că numărul de absolvenți cu diplomă de licență (între anii 2004-2020 existând un număr de 15.000 de absolvenți, la care se adaugă alte câteva mii din anii 2020-2022) este mult mai mare decât numărul de locuri la rezidențiat, majoritatea medicilor au practicat stomatologia generală conform competențelor stabilite prin Decizia nr. CN 49/2012.
Problema cu aceste noi competențe sau mai bine zis cu defalcarea lor este următoarea: Facultatea de Stomatologie-profil medical, este o facultate de specialitate în sine. În baza examenului de licență, medicii stomatologi primesc dreptul de a efectua o serie de acte terapeutice, deoarece competențele specialităților medicale rezultă din Curiculele de Pregătire, stabilite de Ministerul Sănătății prin lege. În urma adoptării celor două Decizii, medicii stomatologi sunt puși în situația de a nu mai putea efectua o serie de manopere de bază, și nici intervenții uzuale pacienților care au afecțiuni generale.
În lumina celor precizate, la solicitarea unui număr foarte mare de medici stomatologi din toată țara, societatea de avocatură Costaș, Negru și Asociații a luat inițiativă, formulând o cerere de revocare adresată emitentului celor două Decizii, respectiv Colegiului Medicilor Stomatologi.
În cuprinsul acestei cereri am evidențiat, în primul rând, necompetența Colegiului Medicilor Stomatologi de a reglementa în domeniu. Colegiul are ca obiect principal de activitate aplicarea legilor și a regulamentelor care organizează și reglementează exercițiul profesiei. Astfel, ceea ce dorim să subliniem este că acest corp profesional nu reglementează în ceea ce privește competențele medicilor stomatologi, ci aplică în mod unitar ceea ce este deja legiferat printr-un act cu forță juridică superioară.
Cu alte cuvinte, cadrul juridic previzibil la nivel național nu conferă Colegiului Medicilor Stomatologi din România atribuții de reglementare în ceea ce privește competența medicilor stomatologi pentru simplul fapt că organismul profesional nu are atribuții în procesul de formare inițială a medicilor stomatologi, ci eventual în procesul de formare continuă a acestora.
De asemenea, Colegiul Medicilor Stomatologi din România nu are competența de a stabili în ce condiții se organizează admiterea la facultățile de profil, ce anume se studiază la facultățile de profil, cum se organizează examenele în timpul anilor de studii și examenul de licență, care sunt competențele dobândite în cursul facultății. Fiind un organism profesional la care medicii stomatologi sunt obligați să adere, conform regulilor profesiei, după absolvirea studiilor, Colegiul Medicilor Stomatologi din România nu poate reglementa competențele pe care le-au dobândit deja medicii stomatologi.
Pentru a furniza un exemplu dintr-un alt domeniu, Uniunea Națională a Barourilor din România nu determină nici cum se organizează admiterea la facultățile de drept, nici ce se studiază la drept civil sau drept penal și nici cum se organizează examenul de licență, ci stabilește regulile de primire în profesia de avocat, organizează examenele de primire, reglementează formarea inițială a avocaților stagiari și formarea profesională continuă, are atribuții în materie disciplinară ș.a.m.d. Un avocat nu poate pierde însă competențele de natură juridică dobândite prin absolvirea Facultății ca urmare a unui act al Uniunii Naționale a Barourilor din România.
Aceste competențe au fost în mod expres reglementate prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, iar la nivel unional prin Directiva 2005/36/CE. Ulterior lecturării celor din urmă acte menționate și a celor două Decizii emise de către Colegiu, observăm că acestea conțin reglementări contrare, incompatibile.
Mai mult, Directiva 2005/36/CE precizează în mod clar și explicit faptul că Formarea de bază în stomatologie oferă competențele necesare pentru TOATE activitățile de PREVENIRE, DIAGNOSTIC șiTRATAMENT privind anomaliile și bolile dinților, gurii, maxilarelor și țesuturilor conexe.
Astfel, s-a impus în discuție o modificare a competențelor recunoscute succesiv de Directivă (la nivelul Uniunii Europene), de legislația primară și secundară (în România) și statutele autonome ale universităților din România care au organizat programele de studii. Într-o societate democratică, bazată pe supremația dreptului, o asemenea abordare este de neconceput.
Or, condiția de validitate a oricărui act administrativ normativ, o condiție de tip sine qua non, este competența. În lipsa ei – vădită în prezenta cauză – orice discuție este inutilă, actele a căror revocare am solicitat fiind afectate de un viciu grav și care nu poate fi înlăturat decât prin revocare.
În al doilea rând, prin cererea de revocare am atins aspecte referitoare la încălcarea de plano a principiului securității juridice și a principiului aplicării prioritare a dreptului european. În esență, normele edictate prin Directiva nr. 2005/36/CE și prin legislația națională corespondentă conturează un cadru juridic cunoscut, în care s-a desfășurat până în luna iunie 2023 și activitatea medicilor stomatologi din România. Acest cadru juridic include modul în care se organizează admiterea la studii, studiile universitare propriu-zise, examenul de licență, statutul medicului stomatolog după finalizarea studiilor, desfășurarea activității profesionale în Uniunea Europeană și în România. De asemenea, același cadru include și condițiile în care dreptul de liberă practică poate fi exercitat efectiv de către absolventul unei instituții de învățământ superior acreditate, după promovarea examenului de finalizare a studiilor.
Cu privire la principiul securității juridice doctrina de specialitate a statuat faptul că s-a instituit o obligație generală, impusă tuturor subiectelor de drept, inclusiv autorităţii legiuitoare, care trebuie să se asigure că activitatea de legiferare se realizează în limitele şi în concordanţă cu Legea fundamentală a ţării şi, totodată, să asigure calitatea legislaţiei. Aceasta întrucât, pentru a respecta legea, ea trebuie cunoscută şi înţeleasă, iar pentru a fi înţeleasă, trebuie să fie suficient de precisă şi previzibilă, aşadar să ofere securitate juridică destinatarilor săi.
Prin aplicarea Deciziilor emise de către Colegiu, exigențele principiului securității juridice nu sunt respectate. De asemenea, se ignoră cu seninătate principiul aplicării cu prioritare a dreptului european.
La nivel național, Directiva 2005/36/CE este receptată în cuprinsul Legii nr. 95/2006. Fără îndoială, atât Directiva, cât și Legea nr. 95/2006 sunt acte normative cu forță juridică superioară actelor administrative emise de către Colegiul Medicilor Stomatologi din România.
Așadar, modificarea cu titlu retroactiv a întregii competențe stabilite în sarcina medicilor dentiști încalcă flagrant principiul securității juridice întrucât, așa cum se acceptă la nivel european, neretroactivitatea legii este o componentă a principiului securității juridice. Încălcarea acestui principiu conduce în mod evident la o incoerență la nivel național, în acest domeniu, întrucât se ajunge la situația în care un medic care a promovat Facultatea de Medicină Dentară nu va mai putea profesa în afara teritoriului țării și viceversa.
În al treilea rând, se încalcă în mod abuziv principiul libertății prestării serviciilor în Uniunea Europeană. Astfel, Prin Deciziile Colegiului se încalcă un alt principiu, și anume cel al libertății prestării serviciilor prevăzut de art. 26, 49-55, 56-62 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Conform acestui principiu, persoanele independente și profesioniștii care activează legal într-un stat membru pot desfășura o activitate într-un alt stat membru.
Acest lucru implică eliminarea discriminării pe motive de cetățenie și, pentru ca aceste libertăți să fie efectiv folosite, adoptarea unor măsuri pentru facilitarea exercitării lor, în special armonizarea normelor naționale privind accesul și recunoașterea lor reciprocă.
Toate statele membre trebuie să recunoască profesia de medic dentist ca profesie specifică şi distinctă de cea de medic, specializat sau nu în odonto-stomatologie. Statele membre trebuie să se asigure că formarea medicului dentist îi conferă acestuia competenţele necesare pentru toate activităţile de prevenire, diagnostic şi tratament privind anomaliile şi bolile dentare, bucale, maxilare şi ale ţesuturilor asociate. Activitatea profesională de medic dentist trebuie exercitată de către titularii unui titlu de calificare ca medic dentist prevăzut în prezenta directivă.
Formarea de bază de medic dentist conferă competenţele necesare pentru toate activităţile de prevenire, diagnostic şi tratament privind anomaliile şi bolile dinţilor, gurii, maxilarelor şi ţesuturilor conexe.
În concret, ceea ce dorim să subliniem este că, în ipoteza în care am admite legalitatea Deciziilor Colegiului, s-ar ajunge la situația în care atât cetățenii români care doresc să profeseze în afara țării (în Uniunea Europeană), cât și resortisanții altor state membre ale Uniunii Europene care au dobândit dreptul de liberă practică în acele state și care doresc să profeseze în România nu vor mai putea să își exercite profesia, datorită restricțiilor aduse de Deciziile Colegiului.
În al patrulea rând, am învederat viciile de procedură și tocmai lipsa propunerii din partea Comisiei pentru legislație și asigurări de sănătate, alături de lipsa de transparență în adoptarea actelor administrative. Așa cum reiese din dispozițiile art. 55 din Decizia Adunării Generale Naționale nr. 3/1AGN/2023 privind adoptarea Regulamentului de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor Stomatologi din România, Comisia pentru legislație și asigurări de sănătate (denumită în continuare Comisia) are atribuția de a face propuneri de modificare a cadrului legislativ aplicabil profesiei de medic stomatolog.
Atâta vreme cât nici la nivelul Uniunii Europene și nici la nivel mondial nu au intervenit schimbări majore (aspect indicat tocmai prin Directiva menționată), nu se impunea ca CMDR, entitate care nici măcar nu are atribuții în aceste aspecte, să reglementeze peste ceea ce ar fi putut propune Comisia pentru legislație și asigurări de sănătate. Subliniem și faptul că această din urmă entitate doar propune diferite modificări ale cadrului legislativ aplicabil profesiei de medic stomatolog, în niciuna dintre situații neputând contraveni unor acte cu forță juridică superioară.
Mai mult, pentru legala adoptare a actului administrativ, este necesară realizarea unor pași premergători. Unul dintre aceștia este chiar convocarea membrilor Adunării Generale Naționale, care se face cu cel puțin 10 zile înainte. Acest demers își propune să asigure o logică a etapelor de adoptare a unui act, precum și o transparență decizională.
Așadar, astfel de Decizii nu pot fi adoptate peste noapte, astfel cum s-a întâmplat în cazul de față. Mai mult decât atât, nu pot fi supuse votului Adunării Generale aceste aspecte fără ca niște acte premergătoare să fie adoptate și livrate celor care decid în consecință. Având în vedere cele indicate, apreciem că Deciziile Colegiului nu respectă procedura progresivă care trebuie îndeplinită în acest demers, fiind astfel viciate.
Nu în ultimul rând, normele care reglementează profesia de medic stomatolog trebuie să se bucure de previzibilitate și predictibilitate, astfel cum acestea sunt consacrate în cuprinsul art. 1 alin. (5) din Constituție (care consacră așa numită regulă rule of law), iar activitatea medicilor stomatologi nu ar trebui să fie afectată, intempestiv, de modificări legislative cu un caracter mai degrabă exotic.
Trebuie menționat, tot în acest context, că nu vorbim de restrângeri minore ale competențelor medicilor stomatologi, ci de o afectare gravă a drepturilor câștigate, absolut imposibil de înțeles. Pentru a da un singur exemplu, Deciziile a căror revocare am solicitat-o conduceau la o restrângere atât de drastică a competențelor încât un medic stomatolog nu mai putea face un detartraj subgingival, în timp ce o asistentă medicală era considerată calificată pentru a face același tratament.
Riscurile previzibile ca urmare a adoptării și punerii în aplicare a acestor Decizii sunt nenumărate. Astfel, la nivel național, urmare a efectuării unui studiu, s-a constat că peste 15.000 de cabinete din mediul ar fi direct afectate de aceste măsuri, riscând să se desființeze. Acest demers îi putea încuraja pe pacienți să se îndrepte preponderent spre marile clinici, lăsând în urmă micile cabinete. În egală măsură însă, pentru România rurală, o asemenea soluție ar fi avut efecte grave.
Astfel, în ipoteza în care există doar un cabinet la nivelul unei comune, spre exemplu, s-ar fi ajuns în situația în care medicul stomatolog fără specialitatea stomatologie generală să poată efectua numai demersuri generale. Ipotetic, dacă în cursul desfășurării unei proceduri generale apare o situație neprevăzută care complică starea pacientului, acel medic nu poate interveni și trata această problemă, ci va trebui să trimită pacientul la un alt medic specialist. Dacă vorbim despre mediul rural, distanța de parcurs până la medicul specialist poate fi, de cele mai multe ori, una considerabilă, iar intervalul de timp poate agrava starea pacientului. În plus, datorită costurilor de transport, consumului de timp, costurilor mai mari ale serviciilor în mediul urban, dificultăților de programare, ar fi fost foarte posibil ca foarte mulți pacienți să renunțe la tratamentul stomatologic.
De altfel, în județul Satu Mare, raportat la o populație de 349.000 locuitori, există 2 specialiști chirurgie maxilo-facială, niciun specialist stomatologie generală și 240 de medici stomatologi. Se poate imagina oare desfășurarea activității cu un circuit itinerant zilnic al celor doi specialiști în chirurgie maxilo-facială prin județul Satu Mare, respectiv se poate imagina faptul că atunci când aceștia sunt în concediu nu se va efectua nicio intervenție chirurgicală, vor fi trimiși pacienții în alte județe sau vor fi mobilizați medici din alte județe? De asemenea, dacă luăm ca reper județul Constanța, vom reține că există 300 de medici stomatologi generaliști și doar 40 de specialiști, dintre care 2 la sat. Cu siguranță numărul acestora din urmă este insuficient, iar serviciile medicilor stomatologi nu vor putea fi practic furnizate într-o mare parte a județului.
Așadar, fără nicio discuție, Deciziile vatămau nu numai medicii stomatologi, ci mai ales pacientul, care era pus în fața faptului împlinit și care se afla în situația de a-i fi limitat sau chiar negat dreptul la sănătate și dreptul la un tratament medical adecvat situației sale medicale. Într-o societate care se confruntă deja cu multiple probleme medicale, crearea unor asemenea riscuri prin Deciziile iresponsabile a căror revocare am solicitat-o este pur și simplu de neacceptat, juridic și uman.
Ulterior înregistrării cererii noastre la autoritatea emitentă, Deciziile nr. 4/2CN/2023 și nr. 5/2CN/2023 au fost abrogate. În concret, în data de 12 iulie 2023 în Monitorul Oficial nr. 638 Partea I a fost publicată Decizia nr. 9/2CN/2023 care are următorul conținut: Art. 1. — Decizia Consiliului național al Colegiului Medicilor Stomatologi din România nr. 4/2CN/2023 privind aprobarea competențelor medicului stomatolog, respectiv ale medicului stomatolog specialist în specialitatea Stomatologie generală, precum și Decizia Consiliului național al Colegiului Medicilor Stomatologi din România nr. 5/2CN/2023 privind aprobarea competențelor medicului stomatolog specialist în specialitatea Chirurgie dento-alveolară, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 21 iunie 2023, se abrogă. Art. 2. — Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Conchidem astfel că în mod corect Colegiul Medicilor a luat această decizie de abrogare a actelor emise în mod cu totul nelegal, întrucât acestea produceau efecte dezastruoase atât asupra corpului medical al stomatologilor, cât și asupra pacienților. Așadar, răspundem la întrebarea incipientă, astfel că dreptul de a profesa al medicilor stomatologi NU poate fi restrâns, ambele Decizii fiind abuzive.
Acest articol a fost pregătit, pentru blogul societății civile de avocați Costaș, Negru & Asociații, de av. Adela Suciu și de av. Loredana Feier, ambii avocați fiind din Baroul Cluj.
Costaș, Negru & Asociații este o societate civilă de avocați cu birouri în Cluj-Napoca, București și Arad, care oferă asistență, reprezentare juridică și consultanță în mai multe arii de practică prin intermediul unei echipe compuse din 17 avocați și consultanți. Detaliile privind serviciile juridice și componența echipei pot fi găsite pe pagina web https://www.costas-negru.ro.
Toate drepturile pentru materialele publicate pe pagina web a societății și prin intermediul rețelelor sociale aparțin Costaș, Negru & Asociații, reproducerea acestora fiind permisă doar în scop de informare și cu citarea corectă și completă a sursei.
